Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz par să ajungă greu la un consens pe temele sensibile. Cei doi lideri, care au venit la Hamburg împreună cu guvernele lor pentru a încerca să creeze poziții comune pe o serie de probleme – de la apărare până la comerțul cu China – nu au anunțat niciun progres concret.
Cu excepția deciziei de a lucra împreună pentru a reduce birocrația în UE- un proiect scos din sertar pentru ca summit-ul să se încheie totuși cu o realizare, scrie Politico.
Deși discuțiile au fost umbrite de războiul din Orientul Mijlociu, Scholz a spus că cele două țări se confruntă cu „provocări foarte asemănătoare” în mai multe domenii, de la creșterea economică și migrație până la limitarea ascensiunii extremei drepte.
Emmanuel Macron a adăugat:„Dacă Franța și Germania nu se pot înțelege, Europa este în impas”.
Iată trei puncte cheie în dispută:
Subvențiile pentru energie
UE se confruntă cu provocarea fundamentală de a reduce prețurile la energie în perioada tranziției la energia verde, dar progresul pe acest front este împiedicat de faptul că cei mai importanți doi membri ai săi nu se pot pune de acord asupra modului.
Oficialii francezi susțin că energia nucleară este verde pentru că nu are carbon. Prin urmare, consideră că energia nucleară ar trebui sprijinită financiar în cadrul unei reformei planificate a pieței de energie electrică a UE.
Berlinul se opune. Oficialii germani se tem că subvențiile pentru energia nucleară franceză ar face mai puțin atractive investițiile în energii regenerabile, cum ar fi eoliana și solarul, cheia tranziției ecologice a Germaniei.
De asemenea, germanii se tem că subvenționarea sectorului nuclear ar permite Franței să-și scadă prețurile la energie (deja mai mici decât prețurile germane), punând companiile germane în dezavantaj.
Disputa ajunge acum la un punct culminant, deoarece excepția UE care permite în prezent Parisului să vândă energie din centralele sale nucleare industriilor și consumatorilor francezi la o rată fixă de preț, redusă, stabilită de guvern, expiră în 2025. De aceea, guvernul francez face toate eforturile pentru a se asigura că poate stabili prețuri pentru energia nucleară în cadrul reformei pieței energiei propusă de UE, prin utilizarea unor scheme speciale de investiții susținute de stat.
Emmanuel Macron a declarat marți că ambele părți lucrează pentru a ajunge la un acord până la sfârșitul lunii, înainte de următorul summit UE de la Bruxelles, din perioada 26-27 octombrie. „Cred că ar fi o greșeală istorică să ne pierdem în diviziuni pe termen scurt. Discuțiile noastre foarte intense au arătat deja că vrem să facem progrese împreună și că vom face”, a spus presei cancelarul Scolz.
Rivalități în domeniul Apărării
Parisul și Berlinul au neînțelegeri în mai multe chestiuni de apărare, în special în ceea ce privește rolul pe care ar trebui să-l joace SUA în securitatea Europei.
Președintele francez Emmanuel Macron s-a pronunțat împotriva unei inițiative conduse de Germania de a cumpăra sisteme de apărare aeriană din Israel și SUA pentru un proiect cunoscut sub numele de European Sky Shield Initiative.
Franța a încercat să convingă capitalele europene să semneze contracte cu companii europene, în numele așa-numitei „autonomii strategice” – adică independența blocului față de puterile străine.
Probleme sunt și în legătură cu dezvoltarea unui tanc de luptă comun franco-german, cunoscut sub numele de Main Ground Combat System.
Deși miniștrii apărării din cele două state, Sebastien Lecornu și Boris Pistorius, s-au angajat în ultimele săptămâni să avanseze rapid proiectul, rivalitățile dintre antreprenorii francezi și germani au complicat dezvoltarea sistemului comun.
Un material publicat recent de ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung a stârnind furie la Paris. „Nici industria germană și nici forțele armate nu sunt convinse de ideea că, în calitate de producător și utilizator al clasei S Mercedes printre tancuri, Germania ar trebui să dezvolte acum un produs premium în cooperare cu un producător de nivel Peugeot”, era concluzia materialului.
Poziția față de mașinile electrice chinezești
Un alt punct de controversă este recenta decizie a Comisiei Europene de a lansa o investigație asupra prețurilor vehiculelor electrice chinezești.
Emmanuel Macron a insistat pentru o astfel de investigație, argumentând că UE trebuie să se protejeze împotriva a ceea ce el consideră ca fiind o concurență neloială.
Olaf Scholz a exprimat scepticism, spunând că preferă „concurența globală” decât „modul protecționist”. Principala preocupare a Berlinului este că ancheta ar putea escalada într-un război comercial cu Beijing, care ar fi deosebit de rău pentru producătorii de automobile germani, care se bazează foarte mult pe piața chineză.
Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat la sfârșitul lunii trecute, în cadrul unei dezbateri, că industria auto germană se teme pe bună dreptate de potențiale represalii ale Chinei. Franța, a adăugat el, are mult mai puțin de pierdut în cazul unui război comercial, deoarece vinde mult mai puține mașini în China. Din acest motiv, a spus el, găsirea unei poziții comune este „foarte, foarte dificilă”.
Berlinul și Parisul „de fapt nu sunt de acord cu nimic”, a mai spus Robert Habeck luna trecută.
***
