Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Summit-ul de la Riga: Păstrarea Parteneriatului Estic, în viziunea experților

de Anne-Marie Blajan 20.5.2015

parteneriatul esticSummit-ul de la Riga de joi şi vineri va fi ocazia de menţinere în viaţă a unui proiect eşuat al Uniunii europene: Parteneriatul Estic (PaE).

Într-un moment în care Rusia pare să redevină frecventabilă – cel puţin asta indică întâlnirea de la Soci a secretarului de stat John Kerry cu preşedintele Putin, urmat de vizita la Moscova a Victriei Nuland, luni, şi cu cea a lui Serghei Lavrov marţi, la NATO – în schimbul a ce anume probabil vom afla în perioada următoare, reunirea în capitala Letoniei a liderilor europeni şi a celor fostele republici sovietice nu pare să fie sub bune auspicii.

La ce ne asteptăm de la summit-ul de la Riga, ce va susţine România – în condiţiile în care protejata ei, Republica Moldova, a dezamăgit teribil după alegerile din noiembrie, şi care ar trebui să fie poziţia României, sunt întrebări la care au răspuns, pentru cursdeguvernare.ro, trei analişti de politică externă: Radu Carp, Dan Dungaciu şi Armand Goşu.

Ce se anunţă ca rezultate ale Summit-ului de la Riga

dan_dungaciu -Toţi cei trei analişti afirmă că nu trebuie să ne aşteptăm la rezultate extraordinare de la riga, dimpotrivă. „Mai mult decât reiterarea unor aserţiuni făcute la Vilnius, Summit-ul de la Riga nu va aduce nimic în plus. Am senzaţia că în acest moment  declaraţia finală de la Riga se duce mai diluată decât declaraţia finală de la Vilnius”, crede profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române.

„Draftul de document este similar celui de la Vilnius, fără să aducă în plus elemente pe care unii le aşteptau, dar erau nerealiste: perspectiva europeană pentru statele PaE sau liberalizarea vizelor pentru Ucraina. Nu sunt aşteptări realiste în acest moment”, detaliază profesorul Dungaciu.

Potrivit profesorului Radu Carp, la summit se va negocia până în ultimul moment. „ Documentul trimis de Secretariatul General al Consiliului European către COREPER menţionează mai multe puncte divergente: statele membre nu s-au pus de acord asupra condamnării anexării Crimeei şi nici asupra posibilităţii de aderare la UE pentru statele din Parteneriatul Estic. Dacă se scot respectivele paragrafe din declaraţia finală, rezultă un document care nu aduce nimic nou, practic inutil”, afirmă acesta.

Analistul Armand Goşu crede că este foarte importantă condamanrea anexării Crimeei, care ar trebui să se regăsească în declaraţia finală a summit-ului. “Din informațiile pe care le am, s-a căzut de acord asupra unei formule acceptabilă pentru toate țările membre UE. Și cred că declarația de la Riga trebuie să reafirme interesul UE pentru ca prevederile din Acordurile de Asociere și DCFTA semnate de Republica Moldova, Ucraina și Georgia să fie implementate de guvernele acestor țări”, a afirmat profesorul Goşu.

Acesta atrage atenţia asupra tuturor statelor din PaE, şi a celor despre care se vorbeşte mai puţin: Azerbaidjan, Armenia și Belarus, “față de care UE trebuie să-și recalibreze politica în funcție de disponibilitatea acestor state”.

“Trebuie găsite formule care să armonizeze de pildă interesul Erevanului de a fi parte a Uniunii Euro-Asiatice cu dorința de a rămâne un partener al UE. Iar în cazul Azerbaidjanului, UE poate dezvolta colaborarea în domeniul energetic. Observ o disponibilitate mai mare din partea Belarus de a colabora cu UE, context care trebuie speculat de Bruxelles. Deci, aștept o mai mare flexibilitate din partea UE și o personalizare mai accentuată a politicii față de fiecare din cele șase foste republici sovietice cărora li se adresează PaE”, spune Armand Goşu.

Totuşi, Summit-ul de la Riga este umbrit de alte evenimente care au avut loc în aceste zile, evenimente ale căror efecte se vor vedea în perioada următoare, atrage atenţia Dan Dungaciu.

„Sunt evoluţii care, ca şi consecinţe, vor fi mult mai importante decât Summit-ul de la riga. Nu este de bun augur pentru summitul de la  toate aceste semnale de frecventare a unor actori care pana mai ieri nu se suportau”, afirmă profesorul Dungaciu, referindu-se la întâlnirea de la Soci, de săptămâna trecută a şefului diplomaţiei americane, John Kerry, cu liderii ruşi, inclusiv cu preşedintele Putin. O vizită urmată de cea a adjunctei sale, Victoria Nuland, la Moscova, luni.

În plus, întregul proiect al UE, Parteneriatul estic, a fost un eşec, mai afirmă Dan Dungaciu, iar UE este pusă la riga în faţa recunoaşterii propriului eşec. „Ambiguitatea constructivă” – principiul de bază al acestui proiect al UE a devenit, în final, dintr-o ambiguitate pozitivă (statelor li se oferea „everything but institutions”), într-o ambiguitate negativă, ceea ce a determinat Rusia la acţiuni precum cea din Ucraina.

Moldova şi Ucraina – nu vor obţine ceea ce îşi doresc. Nu au cum

gosuArmand Goşu crede că la Riga se va obţine „reconfirmarea interesului UE față de cele șase foste republici sovietice, susținerea prin proiecte, bani, experți pentru implementarea Acordurilor de Asociere și a DCFTA”.

“Sigur că ne-am fi dorit și noi și polonezii și balticii ca Summitul de la Riga să meargă mai departe decât cel de la Vilnius, prin menționarea politicii ușilor deschise pentru aceste țări, însă nu există consens la nivelul UE pentru aceasta”, spune profesorul Goşu.

Riga nu va oferi Ucrainei mult așteptata liberalizare a vizelor, detaliază acesta. “Nici amânarea reformelor din Ucraina, nici contextul regional, marcat de războiul din Donbass, cu separatiștii pro-ruși, nici anexarea Crimeei de către Rusia, nu au favorizat adoptarea unui asemenea decizii”, mai afirmă analistul.

În schimb, Riga poate fi “un duș rece” pentru Republica Moldova, pentru ca “elita de la Chișinău să se concentreze de acum încolo asupra reformelor interne, mai ales pe reformarea justiției, lupta împotriva corupției, care întârzie nepermis, compromițând în ochii unei bune părți a electoratului partidele care militează pentru apropierea de UE”.

Dacă Republica Moldova mai bate mult pasul pe loc va risca să piardă statutul fruntașă a grupului țărilor din PaE, crede Armand Goşu.

Profesorul Dan Dungaciu afirmă că “perspectiva europeană pentru Republica Moldova a devenit complet nerealistă în momentul în care Republica Moldova, prin anumiţi reprezentanţi, a jignit pur şi simplu încrederea de care a beneficiat”.

Refuzul de după alegerile parlamentare din noiembrie anul trecut de a reface Alianţa pentru Integrare Europeană, formându-se, în schimb, o coaliţie care se bazează uneori pe sprijinul comuniştilor a anulat chiar şi posibilitatea unei discuţii asupra oferirii perspectivei europene pentru ţara vecină.

“Nu avem nicio garanţie că ar fi existat o perspectivă europeană la Riga, însă ar fi existat măcar o dezbatere pe această temă. Astăzi nu suntem nici măcar la nivelul unei opţiuni oricât de vagi pentru o perspectivă europeană”, afirmă Dan Dungaciu.

Motivul este unul simplu: acum ţara vecină „a ajuns să fie privită de cei mai importanţi parteneri europeni ca un actor pe care nu te poţi baza sau ca o ţară condusă de oameni politici care nu respectă ceea ce s-au angajat să respecte, şi asta nu o singură dată”.

Rolul şi mandatul României

România este cel mai puternic avocat şi susţinător al parcursului, însă situaţia internă din ţara vecină nu este în măsură să ajute. Aşa cum observa profesorul Dungaciu, ţara noastră ar putea avea acum o problemă de credibilitate la nivelul instituţiilor europene şi al cetăţenilor moldoveni deopotrivă. Pentru că „a ocultat faptul că guvernarea din Republica Moldova nu face reforme. A fost un cec în alb, şi-a luat sarcina de a susţine Republica Moldova, indiferent ce fac politicenii din acea ţară”, spune Dan Dungaciu.

În plus, odată cu schimbarea politică din ţara vecină, România a ratat dezbaterea fundamentală referitor la ce trebuie şi cum trebuie să susţină Moldova, cum trebuie să arate relaţia cu această ţară, o relaţie indubitabil specială.

„România a persistat şi persistă la nivel discursiv pentru aderarea la UE a Republicii Moldova. E calea cea mai bună? Ne facem că nu vedem că girăm politicieni a căror demisie este cerută de 50 de mii de oameni în stradă?”, sunt întrebări care ar fi trebui a fi puse înainte de Riga, pentru că „este o enormă eroare a europenilor să gireze politicieni care s-au compromis total în ochii cetăţenilor moldoveni”.

Pe de altă parte, Armand Goşu afirmă că România ar trebui să susţină “o diferențiere în politica UE față de țările PaE”.

“Cred că se poate crea un consens la nivelul țărilor membre UE pentru o politică more for more, prin care țările care fac reformele presupuse de Acordurile de Asociere și cele de liber schimb aprofundat să primească mai mult în funcție de performanța fiecăreia”, spune progesorul Goşu.

Pe de altă parte, “Bucureștiul trebuie să-și propună obiectivul de a transfera valori europene, instituții de tip european, stabilitate și prosperitate spre Est”. România şi Polonia ar trebui să se implice mai mult în sprijinirea tinerilor politicieni și a societății civile din Ucraina sau Republica Moldova, cu burse, cu stagii, pentru că este nevoie de o nouă elită politică, birocratică, economică, de activiști civici, elită educată în spiritul valorilor europene, conectată mai bine la Occident, afirmă Armand Goşu.

Iar asta pentru că actualele elite de la Chișinău și Kiev “par să-și fi epuizat resursele de europenism, sunt prea corupte, prea tributare mentalităților sovietice”.

radu carpProfesorul Radu Carp atrage atenţia că  “România nu a explicat care sunt mizele summit-ului, nu a pus în dezbatere publică mandatul de participare, obiectivele care ar trebui îndeplinite”.

Potrivit acestuia, ţara noastră “România s-a cantonat în explicaţia potrivit căreia unele state UE nu mai vor integrarea Moldovei”. ”Nu s-a spus însă care sunt aceste state. S-a omis să se spună că deciziile se iau prin consens la Consiliul European şi astel România poate impune propria agendă dacă are argumente solide”, arată profesorul Carp.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.5.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Mecca şi Medina au fost închise, Arabia Saudită interzice accesul pelerinilor

Iulian Soare

Autorităţile din Arabia Saudită au decis joi să interzică accesul pe teritoriul ţării pelerinilor, dar şi turiştilor din ţări afectate de coronavirus, anunță BBC. Ministerul… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Cristian Ghinea susține că ministrul Marcel Boloș se află în conflict de interese

Iulian Soare

Actualul ministru al Fondurilor Europene se află în conflict de interese, potrivit normelor europene, fapt ce poate afecta finanțările 2021-2027, avertizează joi europarlamentarul Cristian Ghinea.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, firmele pot cere de la stat primele de 1.000 de euro pentru fiecare intern angajat

AVOCATNET

Când au promovat Legea internshipului, parlamentarii au decis să-i încurajeze pe angajatori să lucreze cu interni, cu acte în regulă, să-i formeze și să-i angajeze… Mai mult

Stiri

Primul caz confirmat de coronavirus în România

Vladimir Ionescu

UPDATE 23.50: Situația este relativ mai bună, comparativ cu cea din alte state, întrucât se cunoaște Pacientul Zero și, astfel, pot fi identificate rapid persoanele… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Desemnarea mea, o garanție a continuității orientării strategice de depesedizare a României

Victor Bratu

Premierul desemnat, Florin Cîțu, a anunțat miercuri seara că desemnarea sa pentru formarea unui nou guvern constituie ”o garanție a continuității în guvernarea PNL, dar… Mai mult

Mobile sticky

Florin Cîțu este noul premier desemnat

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că ministrul de Finanțe interimar, Florin Cîțu, este desemnat cu formarea noului guvern. Președintele Iohannis a anunțat că a… Mai mult

Stiri

România, percepții eronate cu privire la cele mai frecvente cauze de deces – studiu Ipsos

Vladimir Ionescu

România este a doua țară în care s-au înregistrat percepțiile cele mai eronate, conform studiului ”Pericolele percepției” realizat de Ipsos și citat de HotNews. Pentru… Mai mult