Întâlnirea preşedintelui rus Vladimir Putin cu liderii UE, programată la Bruxelles, se va desfăşura într-o atmosferă glacială, pe fondul disputelor celor două părţi cu privire la situaţia din Ucraina.
Summit-ul UE-Rusia, al cărui program a fost îndelung negociat încă de anul trecut, a fost redus ca dimensiune şi ca importanţă la insistenţele părţii europene. Programat iniţial pe durata a două zile (27 şi 28 ianuarie), summit-ul s-a transformat într-o întâlnire de 3 ore, conform declaraţiilor purtătorului de cuvânt al comisarului european pentru politică externă, Catherine Ashton.
Dineul oficial din 27 ianuarie a fost contramandat.
La „întâlnirea restrânsă” din 28 ianuarie, aşa cum a fost caracterizată de Catherine Ashton, vor participa numai Jose Manuel Barosso, preşedintele Comisiei Europene, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului Europei, Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, Sergei Lavrov, ministrul rus de externe şi principalii consilieri ei celor enumeraţi mai sus.
Bloomberg: UE trebuie să decidă viitorul „Parteneriatului Estic”
Criza din Ucraina ar trebui să readucă în atenţia Uniunii Europene relaţia sa cu cele şase state din Europa de Est şi din zona Caucazului, incluse în aşa-numitul program de „Parteneriat Estic” al UE, este concluzia unei analize Bloomberg.
Situaţia acestor state, care formează „zona tampon” dintre graniţele Rusiei şi ale Uniunii Europene, este foarte gravă în ceea ce priveşte sărăcia şi potenţialul de conflict.
Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina se confruntă cu puternice influenţe ruse, care determină inclusiv incapacitatea de decizie strategică proprie cu privire la democratizare, libertate economică şi de apropiere reală de Uniunea Europeană.
Georgia şi Moldova au optat declarativ pentru o cale pro-Europeană. Ucraina a încercat să meargă pe acelaşi drum însă parafarea acordului de asociere este blocată de preşedintele Victor Ianucovici, generând ample proteste şi confruntări.
Pentru Uniunea Europeană este esenţial să decidă în ce măsură îşi doreşte să influenţeze deciziile politice din zonă şi să adopte măsuri de sprijin mult mai „viguroase” dacă interesul european este real.
Uniunea Europeană a dezvoltat „Parteneriatul Estic” pentru a oferi în principal beneficii economice statelor ex-sovietice, fără perspectiva unei integrări politice. În replică, Rusia a început acţiuni de intimidare a Armeniei şi Ucrainei pentru a nu semna acorduri de asociere. Influenţele se concentrează acum pe Republica Moldova şi Georgia.
Având în faţă acest tablou, Bloomberg susţine că Uniunea Europeană nu trebuie să intre pe un curs de coliziune cu Rusia, mai ales că preconizata uniune Eurasiatică, altenativă la UE, este departe de finalizare. În ceea ce priveşte utilizarea de către UE a armelor economice (impunerea de sanţiuni), Bloomberg consideră că Rusia va câştiga.
UE trebuie să se concentreze pe Georgia şi Moldova. Ucraina, mai târziu
Studiul de caz este Republica Moldova, unde influenţele europene pot fi uşor contracarate- Rusia poate oricând să ridice preţul gazelor şi să determine la acţiune regiunile separatiste.
Uniunea Europeană nu trebuie să privească global problemele zonei Est Europene şi Caucazului, ci să le atace punctual.
Atenţia ar trebui îndreptată spre „Moldova şi Georgia, eventual Ucraina”.
Conform Bloomberg, principala ameninţare a parcursului european al Georgiei nu o reprezintă armata rusă, ci tendinţa de izolare. „Izolaţionismul” este încurajat de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe, cu mare influenţă în Georgia, pentru care Europa este sinonimă cu „decadenţa şi homosexualitatea”.
Uniunea Europeană trebuie să renunţe la limbajul elevat, să explice pe înţelesul oamenilor simplii avantajele pieţei unice europene. Iar dacă antreprenorii mici şi medii, inclusiv companiile ruse care au dezvoltat afaceri în cele şase state, vor înţelege avantajele pieţei libere, atunci lucrurile vor fi pe jumătate rezolvate.
Pachetul european oferit Moldovei şi Georgiei este alcătuit pe trei piloni: Bani, Mobilitate, Pieţe de desfacere. De la principii trebuie să se treacă la chestiuni concrete.
De exemplu, de reducerea formalităţilor de acordare a vizelor UE pentru georgieni şi moldoveni. De acces complet la pieţe de desfacere. De furnizarea tehnologiilor care să aducă produsele acestor state la standarde europene.
„Este nevoie ca liderii europeni şi cei din Georgia şi Moldova, poate şi din Ucraina, în viitor, să dea dovadă de curaj. Şi poate că promisiunea unui al patrulea pilon- calitatea de membru- să determine aceste state să iasă singure din sfera de influenţă rusă”, este conluzia Bloomberg.
