NATO a aprobat joi constituirea a patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Acestea se adaugă celor patru grupuri de luptă din țările baltice și Polonia. Deciziile ridică la 40.000 numărul soldanților desfășurați pe flancul estic și aflați sub comanda directă a Alianței.
De asemenea, Summitul a stabilit ca sarcină comandanților militari ca, până în luna iunie, să întocmească planul de prezență A NATO pe termen lung pe flancul de est.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a susținut o conferință de presă după reuniunea de la Bruxelles, lăudând poporul ucrainean pentru „curajul și determinarea” în „luptele pentru libertate și pentru viitorul lor”.
Alianța NATO va continua să impună „costuri fără precedent” Rusiei și va consolida descurajarea aliaților, a precizat Jens Stoltenberg.
Principalele declarații ale secretarului general Stoltenberg:
- Liderii NATO au convenit să ofere sprijin suplimentar prin echiparea Ucrainei cu provizii militare semnificative, inclusiv sisteme antitanc și de apărare aeriană și drone.
- Reafirmăm politica ușilor deschise ale Alianței.
- Statele aliate s-au angajat să își dubleze eforturile pentru pregătire, iar comandanții militari au primit ordin pentru demararea planurilor vizând prezența aliată pe termen lung pe flancul de est. Detaliile le vom stabili la summit-ul din iunie.
- Am intrat într-o perioadă de transformări, invazia Rusiei în Ucraina a schimbat realitățile.
- Aliații se pregătesc pentru eventuale atacuri chimice, biologice sau nucleare. Am văzut retorica Rusiei din ultimele zile, știm că Rusia caută pretext să folosească acest tip de armament.
- Orice utilizare a armelor chimice va schimba total natura acestui conflict și va genera consecințe extinse.
- Rusia a mai folosit agenți și înainte, împotriva opozanților interni, pe teritoriul NATO, în Marea Britanie, și în Siria. Am alertat deja elementele de apărare chimică, biologică și nucleară, care vor ajunge inclusiv în grupurile de luptă constituite pe flancul de est. Vom furniza și Ucrainei echipamente de detecție și de protecție.
Comunicatul oficial emis la finalul reuniunii
În declarația comună emisă la finalul întâlnirii de la Bruxelles, liderii NATO au transmis:
”Ca răspuns la acțiunile Rusiei, am activat planurile de apărare ale NATO, am desfășurat elemente ale Forței de răspuns a NATO și am plasat 40.000 de soldați pe flancul nostru estic, împreună cu mijloace aeriene și navale semnificative, sub comanda directă a NATO, susținută de dislocarea națională a Aliaților”.
Acțiunile NATO rămân „preventive, proporționale și neescalatorii” în pregătirea pentru „o realitate strategică mai periculoasă”.
De asemenea, NATO anunță că își va ”consolida semnificativ postura de descurajare și de apărare pe termen lung” și vom dezvolta în continuare ”întreaga gamă de forțe și capabilități necesare” pentru a menține o descurajare și apărare credibile.
Alianța mai anunță că își va spori, de asemenea, gradul de pregătire pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare, urmând ca decizii viitoare să fie adoptate în iunie, la Madrid.
Comunicatul NATO poate fi citit integral AICI-LINK.
Mandatul lui Jens Stoltenberg a fost prelungit
Liderii NATO au decis joi să prelungească mandatul secretarului general Jens Stoltenberg, cel mai înalt oficial civil al alianței, renunțând să caute un succesor în timp ce Rusia poartă război în Ucraina.
Mandatul lui Jens Stoltenberg a fost prelungit până la 30 septembrie 2023. Decizia a fost luată în unanimitate.
Liderii NATO ar fi trebuit să numească un nou secretar general până la sfârșitul lunii iunie.
Actualul mandat al lui Stoltenberg trebuia să se încheie pe 30 septembrie.
***
