Liderii celor mai mari 20 de economii mondiale (G20) dezbat online în acest weekend cum să facă față pandemiei COVID-19 și recesiunii globale, dar și cum să stimuleze recuperarea economică după ce pandemia va fi fost pusă sub control.
Totodată, reuniunea are în vedere și problemele comerțului internațional și ale schimbărilor climatice, chiar și în contextul parcursului accidentat al schimbului de putere de la Casa Albă.
Participă președintele în exercițiu Donald Trump, care a retras SUA din Acordul climatic de la Paris și a dus o politică beligerantă cu marii parteneri comerciali ai SUA. Donald Trump nu-și recunoaște înfrângerea în alegeri.
Pe de altă parte, celelalte puteri ale lumii nu și-au ascuns speranța că, odată ce președintele ales Joe Biden va fi învestit, Casa Albă va trece la un nou mod de a abordare a problemelor climatice și comerciale (inclusiv reformarea Organizației Mondiale a Comerțului – OMC).
Urgențele pandemice
În topul ordinii de zi se află achizițiile și distribuția globală de vaccinuri, medicamente și teste pentru țările cu venituri mici, care nu își pot permite aceste cheltuieli. Uniunea Europeană va cere sâmbătă membrilor G20 să investească 4,5 miliarde de dolari pentru a susține această campanie.
„Tema principală va fi intensificarea cooperării globale pentru a rezolva problemele pandemiei”, a declarat un înalt oficial al G20, citat de Reuters. Oficialul citat a luat parte la pregătirile pentru summit-ul de două zile, prezidat de Arabia Saudită și care are loc virtual din cauza pandemiei.
În declarațiile sale de deschidere către liderii G20, regele saudit Salman bin Abdulaziz, în vârstă de 84 de ani, a subliniat necesitatea unui acces echitabil la instrumentele de combatere a COVID-19, inclusiv a vaccinurilor.
„Trebuie să lucrăm pentru a crea condițiile pentru acces accesibil și echitabil la aceste instrumente pentru toate popoarele. În același timp, trebuie să ne pregătim mai bine pentru orice viitoare pandemie ”, a spus regele saudit via video link.
Prelungirea moratoriului datoriilor țărilor în curs de dezvoltare
Este de așteptat ca summit-ul G20 să aprobe un plan de extindere cu șase luni a moratoriului serviciului datoriilor țărilor în curs de dezvoltare până la mijlocul anului 2021, cu posibilitatea unei prelungiri ulterioare, potrivit unui proiect de comunicat G20 văzut de Reuters.
(Citiți și: „Guvernele G20 au convenit să îngheţe datoriile celor mai sărace țări. Creditorii privați intră în joc”)
Fondul Monetar Internațional a pregătit pentru summit un raport care spune că, pe măsură ce economia globală caută să-și revină din criză, elanul revenirii încetinește în țările în care ratele de infecție și-au reluat creșterea. Ritmurile de recuperare sunt inegale și pandemia va lăsa cicatrici profunde.
Sunt vulnerabile mai ales țările sărace și foarte îndatorate din lumea în curs de dezvoltare, care se află „pe marginea prăpastiei ruinei financiare și a escaladării sărăciei, a foametei și a suferințelor nespuse”, a declarat vineri secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres.
UE dorește mai mult
Este probabil ca membrii europeni ai G20 să dorească mai mult. „Este nevoie de o reducere mai mare a datoriilor”, a declarat Charles Michel vineri.
Reducerea datoriilor pentru Africa va fi o temă importantă a președinției italiene a G20 în 2021.
În plus, pentru a pregăti omenirea pentru viitor, Uniunea Europeană propune un tratat internațional privind pandemiile.
„Un tratat internațional ne-ar ajuta să răspundem mai rapid și într-o manieră mai coordonată”, va spune președintelui liderilor UE Charles Michel duminică G20, potrivit Reuters.
Comerțul global: multilateralism vs bilateralism
Națiunile europene din G20 vor căuta, de asemenea, să fructifice noul impuls declanșat de viitoarea schimbare a administrației SUA, în scopul deblocării reformei Organizației Mondiale a Comerțului (OMC),.
„Trebuie să continuăm să sprijinim economia globală și să ne redeschidem economiile și granițele pentru a facilita mobilitatea comerțului și a oamenilor”, a spus regele saudit Salman bin Abdulaziz.
La rândul său, ministrul saudit al investițiilor, Khalid al-Falih, declarase sâmbătă dimineață că importanța organizațiilor multilaterale a fost scoasă în evidență de criza din acest an.
(Citiți și: „Ursula von der Leyen: Summitul G20 trebuie să fie „un nou început pentru multilateralism”)
„G20 în esența sa este expresia multilateralismului. Desigur, acest lucru a a rămas în urmă în ultimii ani”, a mai spus Khalid al-Falih.
Președintele SUA în exercițiu, Donald Trump, a fost în favoarea acordurilor comerciale bilaterale în locul activității prin intermediul organismelor internaționale.
Resuscitarea Acordului climatic de la Paris
Schimbarea conducerii SUA alimentează, de asemenea, speranța unui efort mai concertat la nivelul G20 pentru a combate schimbările climatice.
Urmând exemplul Uniunii Europene, deja jumătate dintre membrii G20, inclusiv Japonia, China, Coreea de Sud și Africa de Sud, intenționează să devină neutri din punct de vedere climatic sau cel puțin carbonic până în 2050 sau imediat după aceea.
Sub Donald Trump, Statele Unite au renunțat la Acordul de la Paris privind combaterea schimbărilor climatice, dar decizia va fi, probabilcontramandată de președintele ales Joe Biden.
„Ne așteptăm, bineînțeles, la un nou impuls din partea noii administrații americane cu privire la această problemă, grație declarației președintelui ales că SUA se vor alătura din nou la Acordul de la Paris”, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pentru a ajuta la finanțarea luptei împotriva schimbărilor climatice, UE va face presiuni pentru ca G20 să convină asupra unor standarde globale comune cu privire la ceea ce constituie investiția „verde”.
Acest lucru ar contribui la atragerea investițiilor private masive necesare, deoarece multe fonduri de investiții sunt dornice să investească în proiecte durabile din punct de vedere al mediului, dar nu există o modalitate convenită de a le selecta. UE lucrează deja la astfel de standarde pentru a le pune în aplicare până în 2022.
Urmărește-ne pe Google News
