Mai puțin de şase milioane de angajaţi români plătesc 10% din veniturile obţinute pentru a asigura servicii medicale pentru 16,3 milioane de persoane, arată o analiză a Blocului Naţional Sindical (BNS), confederație ce solicită luni, la un protest organizat în Capitală, reducerea fiscalității pe muncă.
„Dacă avem în vedere că 20% din veniturile încasate de FNUASS sunt transferate către unitățile sanitare pentru acoperirea creșterilor salariale, atunci, în fapt, putem reține faptul că salariații asigura aproximativ 88% din cheltuielile cu serviciile medicale decontate din FNUASS”, arată analiza BNS.
Categoriile ale căror servicii medicale sunt susținute de contribuțiile (CASS) ale aproximativ 5,7 milioane de angajați:
- aproximativ 16,3 milioane de persoane asigurate care beneficiază de servicii medicale, chiar dacă nu toți virează contribuții
- aproximativ 3,7 milioane de persoane neasigurate ce beneficiază de pachetul minimal de servicii
- din cei 16,3 milioane de asiguraţi, aproximativ 3,6 sunt copii sub 19 ani şi peste 4,8 milioane persoane au vârste peste 60 an
- din aproape 8 milioane de persoane cu vârste între 19 şi 60 ani, aproximativ 6 milioane au plătit contribuţii la sistemul de asigurări de sănătate.
„Contribuția de asigurări de sănătate este parte a fiscalității pe veniturile salariale, 10 puncte procentuale din aproximativ 42%, sarcina fiscală asumată în mod covârșitor de angajat. Salariații din România nu mai pot duce această povară prin care plătesc aproape jumătate din veniturile obținute pentru servicii cu adresabilitate universală”, menționează BNS.
Aproximativ 20% dintre veniturile încasate de Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) sunt transferate către unităţile sanitare pentru acoperirea creşterilor salariale, iar în fapt „putem reţine faptul că salariaţii asigură aproximativ 88% din cheltuielile cu serviciile medicale decontate din acest fond”.
Accesul la servicii medicale, extrem de redus, din cauza subfinanțării
Aproximativ 5,2% dintre români nu au avut în ultimul an acces la asistenţă medicală din motive ce ţin de finanţare, liste de aşteptare prea lungi sau distanţa faţă de o unitate medicală, iar „situaţia se deteriorează de la un an la altul, procentul fiind dublu faţă de media europeană”.
În proporţie semnificativă, cheltuielile de sănătate sunt finanţate din FNUASS. La fel cum este evidentă incapacitatea sistemului de a asigura servicii medicale de calitate. Nu este de mirare că speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani este de doar 4 ani, mai puţin de jumătate din media europeană, mai arată autorii analizei.
Statistica finanțării sănătății și a contribuției salariaților la aceste fonduri publice:
- Raportat la PIB, România asigură cea slabă finanţare a sistemului de sănătate. În 2021, România a alocat pentru sănătate aproximativ 5,4% din PIB, în timp ce statele europene asigură finanţări mult mai consistente.
- Fondul unic de asigurări de sănătate a avut, în 2023, venituri reprezentând aproximativ 3,7% din PIB.
- Nicio ţară europeană, conform Eurostat, nu asigură finanţare pentru sistemul obligatoriu de asigurări de sănătate sub 5,5%.
- La nivel european, angajaţii asigură doar în mică măsură finanţarea sistemului de asigurări de sănătate, de obicei aproximativ o treime din veniturile schemelor obligatorii de sănătate. În România, angajaţii asigură 69% din veniturile totale ale fondului de asigurări de sănătate.
****
