SUA și România au anunțat amplasarea interceptoarelor antirachetă. Statele Unite și România au ajuns la un acord privind amplasarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României, ca parte a programului ce va lega Washingtonul și pe aliații acestuia contra amenințării iraniene. Gestul a atras imediat criticile rușilor. Oficialii români au anunțat că locul ales pentru amplasarea unor componente cheie ale scutului antirachetă este baza aeriană Deveselu, de lângă Caracal, în sudul țării. Amplasarea unei rachete SM-3 va avea loc în 2015, spun oficialii. Circa 200 de militari americani vor ajuta la operarea acestui sistem. Rusia s-a plâns imediat că interceptoarele din România ar putea să-i submineze puterea nucleară și că această măsură ignoră angajamentele luate de SUA, potrivit cărora Rusia va avea un rol important în luarea deciziei. ”Regretăm s-o spunem, dar pașii practici în amplasarea segmentului european al scutului american antirachetă se fac fără a ține cont de dialogul ruso-american pe această problemă, care a început sub bagheta președinților celor două state”, a anunțat Ministerul rus de Externe. (New York Times)
Boom-ul economic german alimentează inflația. Prețurile vor continua să crească din cauza politicii monetare europene comune. Banca Centrală Europeană nu poate crește rata dobânzilor atât de agresiv încât să țină în frâu presiunea pusă asupra prețurilor din Germania, pentru că asta ar dăuna zonei euro și așa slăbită. În ultimele zile ale mandatului său, prședintele Budesbank, Axel Weber, s-a declarat extrem de mulțumit de cât de bine și-a exercitat funcția în ultimii șapte ani, ca șef al băncii centrale germane. ”Am reușit chiar foarte multe lucruri”, spune Weber, referindu-se la redresarea economică rapidă a Germaniei. Totuși veștile bune sunt umbrite de problema creșterii inevitabile a prețurilor, care riscă să aducă inflația la un nivel foarte mare, din nou. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, prețurile au crescut în Germania cu 2,4% în aprilie, cea mai mare creștere de la începutul crizei financiare din 2008. Pentru a patra lună consecutivă, rata inflației din cea mai mare economie din zona euro a depășit pragul pe care îl consideră BCE ca fiind compatibil cu stabilitatea prețurilor, și anume 2%. (Der Spiegel)
Portugalia va primi un împrumut de 78 miliarde de euro pe trei ani. Premierul interimar portughez a anunțat că, în urma negocierilor cu reprezentnații UE și ai FMI, a fost încheiat un acord prin care țara sa va primi ”un împrumut bun, ce va proteja Portugalia”. Oficiali ai UE, FMI și ai Băncii Centrale Europene negociază acest acord cu autoritățile de la Lisabona de trei săptămâni. Într-un discurs televizat, Jose Socrates a declarat că Portugalia va avea la dispoziție mai mult timp pentru a-și atinge ținta de deficit bugetar decât era de așteptat. Deficitul va trebui redus până la 5,9% din PIB anul acesta, până la 4,5% în 2012 și până la 3% în 2013. (BBC News)
SUA dă în judecată Deutsche Bank. Departamentul de Justiție american a acționat în judecată Deutsche Bank cerând un miliard de dolari, pentru că ar fi înșelat guvernul american. Plângerea arată că sucursala Deutsche’s MortgageIT a mințit pentru a primi o asigurare din partea Administrației Federale a Locuințelor (AFL) pentru împrumuturile sale. Regulile AFL spun că creditorii trebuie să se asigure că persoana care ia împrumut poate să restituie suma împrumutată, dar Departamentul de Justiție susține că Deutsche nu a făcut acest lucru. Un purtător de cuvânt al băncii germane a descris cererea ca fiind ”nerezonabilă și incorectă”. Acțiunea judecătorească este printre primele referitoare la creditele ipotecare sub incidența Actului Declarațiilor False. Guvernul american susține că între 1999-2009, Mortgage IT a aprobat peste 39.000 ipoteci pentru asigurările AFL. Creditorul a avut stimulente puternice pentru a oferi cât mai multe împrumuturi ipotecare asigurate de AFL pentru a le vinde apoi altor investitori. (BBC News)
UE va fi reprezentată la Națiunile Unite. Președintele Consiliului European Herman Van Rompuy va putea de acum înainte să se adreseze ONU la fel ca președintele SUA Barack Obama sau cel al Rusiei Dimitri Medvedev. Uniunea Europeană a primit, marți, aproape toate drepturile pe care le au statele membre în Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în afară de cel de vot. Decizia a fost luată printr-o rezoluție (adoptată cu 180 de voturi pentru, 2 abțineri (Zimbabwe și Siria), 10 țări nu au votat), după ce până acum organizația europeană avea doar un statut de observator. ONU se transformă în acest fel dintr-o adunare de state naționale într-o organizație în care vor putea fi reprezentate și blocurile regionale, inclusiv Uniunea Africană, Liga Arabă sau Uniunea Sud-Americană. UE va avea dreptul să-și susțină punctele de vedere, pozițiile oficiale, să facă propuneri de rezoluții, amendamente, să răspundă, să propună puncte de dezbatere pe ordinea de zi și va avea acces la documentele oficiale ONU. Reprezentantul UE pentru politică externă Catherine Ashton va avea un loc rezervat în Adunarea ONU. (EUObserver)
Dispute în SUA privind retragerea militarilor din Afganistan. Uciderea lui Osama Bin Laden a stârnit controverse în sânul administrației Obama referitoare la retragerea trupelor americane din Afganistan, programată să înceapă în această vară. Retragerea ar trebuie să fie mai amplă și mai rapidă, susțin unii politicieni, analiști și militari americani. Dezbaterile din ultimele zile s-au referit la posibilitatea ca războiul antiterorist să se sfârșească mai repede și să deschidă calea spre o reconciliere cu talibanii. Pentagonul vrea ca retragerea să înceapă cu doar 2.000 din cei 100.000 de soldați americani aflați în Afganistan la această oră. Dar Congresul a cerut o retragere semnificativă a trupelor, având în vedere că Osama Bin Laden a fost motivul principal pentru care armata americană s-a dus în Afganistan. Această opinie este împărtășită și de unii consilieri de la Casa Albă, care se gândesc la șansele președintelui Obama de a fi reales în funcție, anul viitor. Obama va anunța, în iulie, numărul militarilor ce vor fi retrași din Afganistan; în timp ce moartea lui Bin Laden ar putea avea un impact și asupra relațiilor americano-pakistaneze, congressmenii cerând suspendarea ajutorului de miliarde de dolari acordat de SUA Pakistanului. (The Guardian)
Turcia îi cere lui Gaddafi să renunțe la putere. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut liderului libian Muammar Gaddafi să demisioneze pentru ”viitorul țării sale”. Erdogan spune că liderul libian a ignorat dorințele poporului său, folosind forța contra acestuia. Este o schimbare a politicii Turciei față de Libia, Erdogan adoptând anterior un ton mai conciliator. Trupele fidele lui Gaddafi continuă să upte cu rebelii de câteva săptămâni. Turcia și-a închis temporar ambasada din Tripoli și și-a retras angajații de acolo, dar a lăsat deschisă o ambasadă în orașul controlat de rebeli, Benghazi. Multe state occidentale și-au retras funcționarii ambasadelor, când au început forțele occidentale bombardamentele în Libia. Pe de altă parte, liderii rebelilor vor rămâne fără fonduri și fără rezerve de hrană în 3-4 săptămâni, dacă nu primesc ajutor din partea țărilor vestice. Ali Tarhouni, care ar putea deveni ministru de finanțe în Consiliul Național de Tranziție al rebelilor, a declarat că rebelii speră să primească 3 miliarde de dolari, în zilele următoare, din partea SUA, Franței și Italiei; un împrumut ce va fi garantat cu veniturile rezultate din petrol, care au fost înghețate în conturi străine și care depășesc, se pare, 165 miliarde de dolari. (BBC News)
