Evenimentul

Semestrul european – lupa pe România: nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele… Mai mult

05.06.2019

Analiză

Ajustare de 3 mld. euro în 8 luni, în condițiile creșterii pensiilor cu 15% peste 4 luni. Investițiile ies din discuție

Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni din anul 2019 un deficit de 11,4 miliarde lei, echivalent cu 1,11% din PIB estimat pentru… Mai mult

04.06.2019

Evenimentul

Execuție bugetară ca în criză, într-o creștere economică de top: Deficitul la 4 luni – dublu față de cel de anul trecut

Deficitul bugetar de 1,1% din PIB din primele patru luni este rezultatul politicilor publice axate pe creșterea cheltuielilor obligatorii (salarii și asistență socială), dublate de… Mai mult

03.06.2019

La obiect

Descărcarea dezechilibrelor pe cursul leului poate începe chiar în acest an. Scenariile analiştilor şi necunoscuta BNR

Scenariile analiştilor privind evoluţia cursului valutar sunt mai degrabă prudente, pentru lunile care urmează, dar severe pentru începutul anului viitor şi mai târziu, când raportul… Mai mult

03.06.2019

Cronicile

STUDIU / Politicile fiscale în UE și prioritățile: rolul stimulativ s-a plafonat, în tendința ultimelor decenii. Unde este România

de Adrian N Ionescu 11.6.2017

Politicile fiscale ale ţărilor Uniunii Europene s-au abătut de la tendinţa de scădere din ultimele decenii, iar rolul lor stimulativ s-a diminuat, potrivit studiului „Schimbarea priorităților în politicile fiscale în UE”, al Institutului de politici macroeconomice (IMK) din Germania.

IMK este o instituție academică a Hans-Böckler-Foundation, apropiată Confederației Sindicatelor Germane (DGB).

„Economiile și societățile europene sunt încă afectate de incertitudinea economică și de disparitățile sociale. Creșterea șomajului și a sărăciei nu numai că a pus sub semnul întrebării promisiunea UE de prosperitate, ci a și pus sub semnul întrebării conceptele convenționale de politici economice și fiscale”, spun autorii studiului citat, la aproape un deceniu după izbucnirea crizei financiare mondiale.

Companiile

Rata medie combinată de taxare corporatistă  şi-a plafonat evoluţia  sub 25%, după ce a scăzut de la circa 35% în 1995 la 22,7% în 2016 pentru ţările UE28, potrivit studiului citat.

Plafonarea este mai evidentă pentru ţările care formau iniţial grupul UE15. În cazul acestora, rata medie a taxării corporațiilor a rămas sub 30% din 2005 încoace, după ce a plecat de la 48,6% în 1981, și a ajuns până la 25,9% în 2016.

România se află în grupul ţărilor în care taxele nominale corporatiste au rămas stabile, alături de Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta și Polonia.

Taxele corporatiste au crescut ușor în termeni nominali în Cipru, Franța, Grecia, Italia, Portugalia și Slovacia.

Taxele corporatiste au scăzut după 2008 semnificativ (cu 5 – 8 puncte procentuale) în Finlanda, Slovenia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Scăderi minore (cu 0,4 până la 2 puncte procentuale) au fost adoptate de Cehia, Danemarca, Estonia, Ungarie, Luxemburg, Olanda şi Slovenia (between 0.4 and 2 per cent) (OECD 2016b).

Ca urmare media EU28 a scăzut cu doar 1,1 puncte procentuale din 2008 până în 2016, dar este necesară precizarea că taxele corporatiste nominale sunt greu de comparat între ţări din cauza bazelor diferite de calcul şi, de aceea, studiul IMK propune doi indicatori, Rata medie efectivă a taxelor (EATR) şi Rata marginală efectivă (EMTR). Ambele medii au scăzut ceva mai puţin decât media nominală.

România are a cincea cea mai scăzută rată medie efectivă (EATR)  din UE 28, după Bulgaria, Letonia, Lituania şi Irlanda, după ce în 1998 era printre cele mai mari patru dintre cele 28 de ţări.

De asemeni, ponderea taxelor corporatiste în totalul fiscalităţii românești este la jumătatea mediei europene, iar taxarea profitului este a doua cea mai mică din UE.

Cât priveşte taxarea consumului, cota standard de TVA este a cincea cea mai mică din UE, după scăderea din acest an, care nu a fost inclusă în graficul următor.

În fine, iată cum au evoluat taxele corporatiste în țările UE, din 1998 până în 2013.

Oamenii

După ce, în anii ’80, impozitele pe venitul personal au constituit cea mai importantă sursă de venituri pentru țările din UE-15 (aproximativ 30% din totalul veniturilor fiscale), importanța relativă a acestora a scăzut pînă în 2005, când a reînceput să crească.

Astfel încât, în 2014, în special după criza economică, în zona UE-15, contribuția impozitelor pe venitul personal la veniturile fiscale totale a fost aproape de nivelul vechi. Cu toate acestea, în noile state membre est-europene, importanța lor a rămas relativ scăzută între 10 și 17%.

România se remarcă prin cota unică de impozit redusă (inclusiv pe veniturile personale), care este încă de 16%, dar ar putea deveni 10%, ca a Bulgariei, doar că mai degrabă progresivă, potrivit analiștilor care au cercetat informațiile disponibile despre planurile guvernului.

Cele mai mari impozite pe venitul personal sunt în Suedia (57%), Portugalia (56,5%) și Danemarca (55,8%), conform nivelurilor maxime din țările respective. Media UE 28 a fost de 39% în 2016, de la o medie de 59,8% pentru UE 15 în 2018.

Tendința de scădere din deceniile anterioare „pare să fi fost ruptă în ani din urmă, după ce media UE a stagnat după 2008 încoace”, spune studiul citat.

După 2008, s-au înregistrat creșteri permanente de ale impozitului pentru francezi, luxemburghezi, spanioli și britanici.

S-au aplicat suprataxări în Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania, ţările cele mai afectate de criză, dar şi în Luxemburg. Teoretic suprataxările au fost iniţial temporare, deşi au supravieţuit în anumite cazuri, şi au afectat mult contribuabilii cu venituri reduse.

„Povara fiscală a crescut și pentru grupurile cu venituri mici și medii, în unele cazuri sub formă de suprataxe asupra impozitului pe venit, însă în majoritatea statelor membre, sub forma unor taxe de consum crescute. Cu toate acestea, guvernele s-au abținut de la reformele substanțiale de redistribuire, cu atât mai mult cu cât creșterile ratelor de impozitare au fost temporare în multe cazuri, în timp ce majorările de TVA au lipsit”, spune studiul IMK.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.6.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

A murit Franco Zeffirelli

Vladimir Ionescu

Regizorul şi scenaristul italian Franco Zeffirelli, cunoscut pentru filme ca „Iisus din Nazareth” şi „Romeo şi Julieta”, a murit sâmbătă, la Roma, la vârsta de… Mai mult

Stiri

Republica Moldova / Update: Curtea Constituțională a anulat hotărârile emise în perioada 7-9 iunie

Iulian Soare

Update. Judecătorii Curții Constituționale (CC) din Republica Moldova au anulat hotărârile din perioada 7 – 9 iunie 2019. „La baza anulării a stat situația de… Mai mult

Europa

Klaus Iohannis, din nou pe lista celor care ar putea prelua președinția Consiliului European – analiză Financial Times

Iulian Soare

Preşedintele Klaus Iohannis este nominalizat de către Financial Times pe lista politicienilor europeni care ar putea prelua funcția de președinte al Consiliului European. În prezent,… Mai mult

Europa

Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova. Maia Sandu: Nu prea sunt locuri pe pământ unde se pot ascunde

Iulian Soare

“În legătura cu speculaţiile apărute în presă despre aşa-zisa dispariţie a liderului PDM, precizăm că domnul Vlad Plahotniuc a plecat pentru câteva zile din ţară,… Mai mult

Stiri

Republica Moldova – Plahotniuc cedează puterea Guvernului Maia Sandu

Iulian Soare

Partidul Democrat din Republica Moldova, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a anunțat vineri că cedează puterea Guvernului condus de Maia Sandu, învestit de majoritatea parlamentară… Mai mult

Stiri

Kommersant: PDM va anunța deblocarea instituțiilor de stat, după ce ambasadorul SUA l-a vizitat pe Plahotniuc

Iulian Soare

În următoarele ore, Partidul Democrat din Moldova va anunța deblocarea instituțiilor de stat, scrie agora.md, care citează publicația rusă Kommersant. Publicația, care face trimitere la… Mai mult

Stiri

Fost șef de structură județeană SRI, numit guvernator al Deltei Dunării

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a numit un nou guvernator al Deltei Dunării:  Cătălin Țibuleac (foto), care a fost până în 2017 șeful structurii județene Tulcea a… Mai mult