Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

STUDIU / Politicile fiscale în UE și prioritățile: rolul stimulativ s-a plafonat, în tendința ultimelor decenii. Unde este România

de Adrian N Ionescu 11.6.2017

Politicile fiscale ale ţărilor Uniunii Europene s-au abătut de la tendinţa de scădere din ultimele decenii, iar rolul lor stimulativ s-a diminuat, potrivit studiului „Schimbarea priorităților în politicile fiscale în UE”, al Institutului de politici macroeconomice (IMK) din Germania.

IMK este o instituție academică a Hans-Böckler-Foundation, apropiată Confederației Sindicatelor Germane (DGB).

„Economiile și societățile europene sunt încă afectate de incertitudinea economică și de disparitățile sociale. Creșterea șomajului și a sărăciei nu numai că a pus sub semnul întrebării promisiunea UE de prosperitate, ci a și pus sub semnul întrebării conceptele convenționale de politici economice și fiscale”, spun autorii studiului citat, la aproape un deceniu după izbucnirea crizei financiare mondiale.

Companiile

Rata medie combinată de taxare corporatistă  şi-a plafonat evoluţia  sub 25%, după ce a scăzut de la circa 35% în 1995 la 22,7% în 2016 pentru ţările UE28, potrivit studiului citat.

Plafonarea este mai evidentă pentru ţările care formau iniţial grupul UE15. În cazul acestora, rata medie a taxării corporațiilor a rămas sub 30% din 2005 încoace, după ce a plecat de la 48,6% în 1981, și a ajuns până la 25,9% în 2016.

România se află în grupul ţărilor în care taxele nominale corporatiste au rămas stabile, alături de Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta și Polonia.

Taxele corporatiste au crescut ușor în termeni nominali în Cipru, Franța, Grecia, Italia, Portugalia și Slovacia.

Taxele corporatiste au scăzut după 2008 semnificativ (cu 5 – 8 puncte procentuale) în Finlanda, Slovenia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Scăderi minore (cu 0,4 până la 2 puncte procentuale) au fost adoptate de Cehia, Danemarca, Estonia, Ungarie, Luxemburg, Olanda şi Slovenia (between 0.4 and 2 per cent) (OECD 2016b).

Ca urmare media EU28 a scăzut cu doar 1,1 puncte procentuale din 2008 până în 2016, dar este necesară precizarea că taxele corporatiste nominale sunt greu de comparat între ţări din cauza bazelor diferite de calcul şi, de aceea, studiul IMK propune doi indicatori, Rata medie efectivă a taxelor (EATR) şi Rata marginală efectivă (EMTR). Ambele medii au scăzut ceva mai puţin decât media nominală.

România are a cincea cea mai scăzută rată medie efectivă (EATR)  din UE 28, după Bulgaria, Letonia, Lituania şi Irlanda, după ce în 1998 era printre cele mai mari patru dintre cele 28 de ţări.

De asemeni, ponderea taxelor corporatiste în totalul fiscalităţii românești este la jumătatea mediei europene, iar taxarea profitului este a doua cea mai mică din UE.

Cât priveşte taxarea consumului, cota standard de TVA este a cincea cea mai mică din UE, după scăderea din acest an, care nu a fost inclusă în graficul următor.

În fine, iată cum au evoluat taxele corporatiste în țările UE, din 1998 până în 2013.

Oamenii

După ce, în anii ’80, impozitele pe venitul personal au constituit cea mai importantă sursă de venituri pentru țările din UE-15 (aproximativ 30% din totalul veniturilor fiscale), importanța relativă a acestora a scăzut pînă în 2005, când a reînceput să crească.

Astfel încât, în 2014, în special după criza economică, în zona UE-15, contribuția impozitelor pe venitul personal la veniturile fiscale totale a fost aproape de nivelul vechi. Cu toate acestea, în noile state membre est-europene, importanța lor a rămas relativ scăzută între 10 și 17%.

România se remarcă prin cota unică de impozit redusă (inclusiv pe veniturile personale), care este încă de 16%, dar ar putea deveni 10%, ca a Bulgariei, doar că mai degrabă progresivă, potrivit analiștilor care au cercetat informațiile disponibile despre planurile guvernului.

Cele mai mari impozite pe venitul personal sunt în Suedia (57%), Portugalia (56,5%) și Danemarca (55,8%), conform nivelurilor maxime din țările respective. Media UE 28 a fost de 39% în 2016, de la o medie de 59,8% pentru UE 15 în 2018.

Tendința de scădere din deceniile anterioare „pare să fi fost ruptă în ani din urmă, după ce media UE a stagnat după 2008 încoace”, spune studiul citat.

După 2008, s-au înregistrat creșteri permanente de ale impozitului pentru francezi, luxemburghezi, spanioli și britanici.

S-au aplicat suprataxări în Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania, ţările cele mai afectate de criză, dar şi în Luxemburg. Teoretic suprataxările au fost iniţial temporare, deşi au supravieţuit în anumite cazuri, şi au afectat mult contribuabilii cu venituri reduse.

„Povara fiscală a crescut și pentru grupurile cu venituri mici și medii, în unele cazuri sub formă de suprataxe asupra impozitului pe venit, însă în majoritatea statelor membre, sub forma unor taxe de consum crescute. Cu toate acestea, guvernele s-au abținut de la reformele substanțiale de redistribuire, cu atât mai mult cu cât creșterile ratelor de impozitare au fost temporare în multe cazuri, în timp ce majorările de TVA au lipsit”, spune studiul IMK.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.6.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Rick Perry, secretarul de stat pentru Energie și susținător al proiectelor de la Marea Neagră, înlocuit cu adjunctul său

Iulian Soare

Propunerea pentru înlocuirea lui Rick Perry, ministrul american al Energiei, este adjunctul acestuia, Dan Brouillette (foto), a anunțat vineri președintele Donald Trump. „Sunt bucuros să… Mai mult

Europa

Manifestații violente la Barcelona – sute de mii de persoane au venit din alte orașe ale Cataloniei

Iulian Soare

Peste 500.000 de persoane au manifestat vineri seară la Barcelona împotriva pedepsei cu închisoarea primită de liderii mișcării pentru independenţa Cataloniei. Centrul oraşului a fost… Mai mult

Stiri

Fosta șefă a TAROM, citată la DNA în legătură cu informația că Răzvan Cuc ar fi încercat să împiedice votul unor parlamentari la moțiune

Vladimir Ionescu

Mădălina Mezei(foto), demisă marți de la conducerea TAROM, a fost citată pentru luni la DNA, care s-a autosesizat în legătură cu informația că ministrul Transporturilor… Mai mult

Europa

Mihail Gorbaciov: A început militarizarea politicii mondiale

Iulian Soare

Ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice, Mihail Gorbaciov, a avertizat vineri că lumea se îndreaptă militarizarea politicii şi a lansat un apel către SUA şi… Mai mult

Stiri

EY: Companiile vor plăti pentru necolectarea deșeurilor electrice și electronice

Adrian N Ionescu

Companiile care pun pe piață produse electrice și electronice vor plăti 4 / lei kg de deșeuri de acest tip (20 lei / kg de… Mai mult

Stiri

PSD își înșurubează apropiații în aparatul de stat: Metoda ”concursul pe ultima sută de metri”

Razvan Diaconu

Cu câteva zile înainte de moțiune, dar mai ales după demiterea Guvernului de către Parlament, PSD a pornit o amplă operațiune de salvare a ”armatei”… Mai mult

Stiri

China – la cea mai redusă creștere economică din ultimii 28 de ani

Adrian N Ionescu

China, a doua cea mai mare economie a lumii, China, a înregistrat cel mai redus ritm de creştere din 1992 încoace, pe fondul intensificării războiului… Mai mult