Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Chestiunea

”România merită o atenție mai mare, ceea ce vom face în următoarele săptămâni” – Declarațiile ”greilor” la final de summit

Președintele Klaus Iohannis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut o conferință de presă comună la finalul summit-ului UE… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

Summit UE – Declarația de la Sibiu

La finalul sesiunii plenare a Summit-ului UE a fost dată publicității Declarația de la Sibiu. Aceasta conține cele 10 angajamente despre care cursdeguvernare.ro a scris… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

A început summit-ul UE de la Sibiu – cele mai semnificative momente și declarații

La sediul Primăriei Sibiu a început reuniunea informală a liderilor UE la care se vor trasa liniile generale ale agendei europene pe următorii 5 ani.… Mai mult

09.05.2019

Cronicile
Cronicile

Studiu (drastic) Coface pe mediul de afaceri românesc: în stadiu embrionar, incapabil să treacă la nivelul următor

de Razvan Diaconu 8.12.2016

afaceriAgenţia de rating şi evaluare Coface, a comunicat joi datele unui studiu privind maturitatea mediului de afaceri românesc.

Concluzia principală: “Caracterizat de o competitivitate scăzută, de subțierea păturii de mijloc, de accentuarea unui fenomen de polarizare și de un spirit antreprenorial modest, mediul de afaceri românesc pare să fie într-un stadiu embrionar al dezvoltării și incapabil să treacă la nivelul următor

Concluziile complementare: companiile românești progresează foarte lent, nu dețin strategii pe termen lung, fiindu-le deci afectată dezvoltarea, iar start-up-urile produc idei de afaceri generale, modest documentate.

În cele ce urmează, detalii din analiza Coface:

Procesul distrugerii creative – care este efectul net

In perioada de boom, imediat dupa aderarea in UE, mediul de afaceri romanesc inregistra o medie de doua SRL-uri nou inregistrate la fiecare companie care isi intrerupea activitatea. Impactul crizei financiare pe plan local a fost masiv, si a inversat acest raport, astfel incat in perioada 2009 – 2016, mediul de afaceri romanesc a inregistrat 2,19 companii care isi intrerup activitatea pentru fiecare SRL nou inregistrat.

Conform estimarilor Coface, numarul companiilor care isi vor intrerupe activitatea pe parcursul anului 2016 se va ridica la aproximativ 160.000, in crestere cu 6,5% fata de anul anterior, desi numarul companiilor insolvente va scadea cu 23%. Desi numarul SRL-urilor nou inregistrate in anul 2016 va creste cu 15%, comparativ cu anul anterior, la 74.000 de companii, acestea nu vor acoperi decat 46% din companiile care ies din sistem

tab1Care este durata medie de viata a unei companii in Romania

Pe langa provocarea raportului cantitativ, o alta presiune asupra mediului de afaceri cauzata de procesul distrugerii creative este diferenta de calibru: companiile care isi intrerup activitatea au o durata medie de viata de 10 ani, o cifra de afaceri medie de aproape 4 mil RON si 20 de salariati.

Teoretic, o companie nou inregistrata incepe de la zero. Procesul distrugerii creative, cuplat cu durata medie de viata a unei companii, explica structura mediului de afaceri in functie de varsta companiilor: doar doua din zece companii active sunt infiintate inainte de anul 2000, in timp ce patru din zece firme active sunt infiintate dupa anul 2011.

graf2Care este “rata de antreprenoriat” reala din Romania

Dupa Serbia, Romania inregistreaza cel mai scazut raport din Europa Centrala si de Est al numarului de companii la 1.000 de locuitori, respectiv 23. Totusi, aceasta nu inseamna ca “rata de antreprenoriat” din Romania este doar de 2,3%.

Prin “rata de antreprenoriat”, intelegem numarul de persoane fizice care au fost actionari la cel putin o companie, raportat la numarul populatiei din Romania. Astfel, conform inregistrarilor oficiale la Registrul Comertului, aproximativ 3,22 mil persoane fizice au detinut, in calitate de actionar direct, cel putin o companie in Romania.

Dintre acestia, aproximativ 8% sunt persoane fizice din strainatate. Astfel, inseamna ca raman 2,96 mil romani care au detinut cel putin o companie in Romania, ceea ce implica o rata de actionariat de aproape 15%, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrala si de Est.

Cum se explica acest paradox: Romania inregistreaza una dintre cele mai ridicate rate de antreprenoriat, dar, in acelasi timp, si cel mai scazut raport al numarului de companii raportat la populatia totala.

Raspunsul este simplu, si fenomenul este explicat urmatorii factori:

  • Antreprenorul roman este unul dintre cei mai “combinativi” din regiune, media numarului de actionari implicati intr-o companie din mediul de afaceri romanesc fiind de 2,5 persoane fizice;
  • Structura demografica: numarul de persoane apte efectiv sa fie implicate intr-o companie a scazut semnificativ in ultimii 20 de ani. Astfel, conform cifrelor publicate de INS, totalul populatiei din grupa de varsta 20-60 de ani din Romania era de 12,3 mil in anul 1990, in timp ce numarul acestora a scazut la 11,6 mil in anul 2011 (conform ultimului recensamant), dar probabil nivelul real al celor care sunt in Romania astazi este de maxim 9 MIL;
  • Practica transferului de activitate de la o companie la alta: 6 din 10 companii nou inregistrate sunt detinute de actionari care au mai avut alte companii in trecut, sau sunt implicat direct/ indirect intr-un grup de companii care activeaza in paralel cu firma subiect. Astfel, nu vorbim de companii noi, ci de acelasi persoane care desfasoara relativ aceeasi activitate pe o companie diferita;
  • Durata de viata foarte scurta a companiilor noi: jumatate din companiile nou infiintate isi intrerup activitatea intre 5 – 10 ani de la momentul inregistrarii

Ce se intampla cu firmele nou inregistrate

Pentru a observa evolutia companiilor nou infiintate, am ales esantionul tuturor companiilor inregistrate in intervalul 2005 – 2010. Selectia perioadei de timp este motivata de urmatoarele considerente:

  • Perioada incepand cu anul 2011 nu are releventa maxima din cauza intervalului de timp scazut pana in prezent. Astfel, au fost considerate companiile care au inregistrat cel putin cinci ani de activitate pentru care au si depus declaratiile financiare aferente;
  • Perioada inainte de anul 2005 are o relevanta diminuata din cauza efectelor structurale survenite pe fondul aderarii la UE incepand cu anul 2007. Astfel, evolutia acestor companii nu este comparabila cu cea a firmelor inregistrate ulterior momentului aderarii;
  • Perioada 2005-2010 este perfecta pentru a compara evolutia firmelor inregistrate inainte de impactul crizei financiare pe plan local (2005-2007) comparativ cu cele inregistrate in timpul, sau imediat dupa, impactul crizei financiare

tab2Conform cifrelor publicate in tabelul 2, jumatate din companiile inregistrate in perioada 2005- 2010 nu mai sunt in functiune astazi. De remarcat faptul ca procentul companiilor care si-au intrerupt activitatea este mult mai ridicat in randul companiilor inregistrate inainte de impactul crizei financiare (2005 – 2007), respectiv 55%, comparativ cu cel inregistrat in randul companiilor infiintate in timpul sau imediat dupa impactul crizei financiare (2008-2010), respectiv 42%.

Aceasta diferenta poate fi explicate de urmatorii factori:

  • Companiile care s-au infiintat in perioada 2005-2007 s-au bazat pe un plan de afaceri foarte optimist, considerand nivelul foarte mare de crestere al PIB real din perioada respectiva (conform cifrelor ilustrate in a graficul 2). In acest context, investitiile au fost calibrate la un nivel foarte mare de crestere economica, fara sa considere scenarii de stres privind impactul crizei financiare pe plan local. De asemenea, aceste companii au investit in active supraevaluate (terenuri, constructii), pe fondul bulei imobiliare din perioada respectiva. Astfel, investitia initiala in proiectele de afaceri care s-au extins in perioada respectiva a fost supraevaluata, fiind alimentata de credite foarte mari contractate de la banci si furnizori. Scaderea semnificativa a veniturilor, cuplate cu majorarea serviciului datoriilor bancare, ambele cauzate de recesiune majora din anuln 2009, au determinat ca firmele respective sa nu-si mai poata onora planul de rambursare al creditelor bancare;
  • Companiile care s-au infiintat in timpul sau imediat dupa impactul crizei financiare au considerat un plan de afaceri mai conservator, pe fondul realitatii din perioada respectiva, sau constrangerilor de finantare impuse de catre sectorul bancar (majorarea dobanzilor si cresterea conditiilor de eligibilitate pentru contractarea unui credit). Mai mult decat atat, aceste companii au beneficiat de oportunitatea de a achizitiona active la un pret mult mai redus (intre 35% – 50%, in functie de clasa de active) comparativ cu cel inregistrat in perioada boom-ului economic

tab3Conform cifrelor prezentate in tabelul anterior, doar 2% din companiile inregistrate in perioada 2005-2010 au raportat pentru anul financiar 2015 venituri mai mari decat 1 MIL EUR. De mentionat faptul ca jumatate dintre acestea sunt companii cu actionariat strain, in timp ce 60% din companiile cu actionariat romanesc (cealalta jumatate) sunt firme care apartin unui grup de companii (o parte dintre acestea beneficiind de transferal activitatii de pe o companie pe alta).

Realitatea crunta este ca doar 0,25% (procent obtinut prin inmultirea valorilor detaliate anterior, 40% x 50% x 2,5% x 50%) din companiile nou infiintate in perioada 2005 – 2010 reprezinta start-upuri clasice romanesti (fara conexiuni cu alte grupuri de companii) care au ajuns sa inregistreze venituri mai mari de 1 MIL EUR pe parcursul anului 2015.

Schema urmatoare sintetizeaza evolutia firmelor romanesti nou inregistrate in perioada 2005 – 2010:

graf3Doar 2,5% dintre companiile infiintate in perioada 2005 – 2010 au venituri mai mari de 1 MIL EUR in anul 2015, iar doua treimi dintre acestea fiind concentrate in sectoare precum: comert cu ridicata si distributie (27%), constructii (12%), transporturi (9%), comert cu amanuntul (8%) si servicii prestate companiilor (6%), in timp ce restul de 37% activeaza in restul celor 18 sectoare!

Cifrele corespunzatoare sunt prezentate in tabelul 4 si graficul 3:

tab4

“Din nefericire companiile romanesti raman tributare unei viziuni de business pe termen scurt, acesta fiind unul dintre principalele motivele pentru multe companii nu reusesc sa se capitalizeze si sa treaca cu succes prin ciclurile economice. Utilizarea arbitrara a resurselor companiilor, investitiile realizate in baza unor analize insuficiente de piata, rentabilitate sau risc au fragilizat situatiile financiare ale companiilor si le-au redus “durata de viata”. Este esential ca intreprinzatorii, actionarii, sa inteleaga ca managementul financiar al companiei este vital, daca doresc sa creeze un business durabil si competitiv.” declară Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania

“Mediul de afaceri romanesc traieste un paradox unic in Europa. Pe de o parte, Romania inregistreaza cea mai ridicata rata de antreprenoriat din regiune, 15% dintre romani fiind implicati la un moment dat, in calitate de actionar direct, in cel putin o companie. In ciuda acestui fapt, Romania inregistreaza al doilea cel mai scazut numar de companii din regiune raportat la totalul populatiei oficiale (23 de firme). Paradoxul este explicat atat de rata de supravietuire a companiilor noi, cat si de evolutia celor care raman active. Aproximativ jumatate dintre companiile nou infiintate sunt radiate intre 5-10 ani dupa momentul inregistrarii. Cealalta jumatate a companiilor care raman active isi continua activitatea la un nivel foarte modest, in conditiile in care 46% dintre acestea nu au desfasurat nici o activitate in anul 2015, in timp ce 39% au raportat venituri mai mici de 100 K EUR. Jumatate din aceste companii (85% din cele care supravietuiesc mai mult de 5 ani) nu au nici un angajat (“administratorul centreaza si da cu capul”) iar 20% nu au decat un singur angajat. In acest context, se pare ca foarte multe firme nou inregistrate sunt infiintate doar pentru contractarea anumitor proiecte izolate, sau pentru a genera un nivel modest al veniturilor, dar care este confortabil pentru autogospodarirea actionarilor sau pentru un nivel de trai decent. Deducem astfel ca aceste companii nu pot genera un efect de tractiune pentru economia romaneasca, printr-un efect mutiplicator propagat pe canalul social (generarea de locuri de munca) sau financiar (contractarea de credite, generarea de venituri pentru partenerii de afaceri, cresterea exporturilor).” – afirmă Iancu Guda, Services Director, Coface Romania.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.12.2016

2 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    9.12.2016, 12:05 am

    1.Tabloul concluziilor acestui unic studiu este siderant, reflectind starea de “gradinita” nationala in care se afla (cu putine exceptii) cultura/pregatirea (economica) si clasa/eficienta antreprenoriala nationala, de la care asteptam de 26 de ani ajungerea din urma a tarilor dezvoltate!O asteptare inutila de o generatie, timp in care “tigrii asiatici” au ajuns de la feudalismul agrar (inapoiat), la o economie industriala avansata, concurind puterile industriale europene!
    a.Concuziile reflecta pina la urma consecintele dezastruoase in timp ale interdictiei tranzitiei la capitalismul industrial in anii 90, urmare a acelui NU! spus privatizarii prin “terapia de soc” (ca in Polonia) de catre FDSN prin proiectul postcomunist (PLATFORMA PROGRAM ECONOMIC- FDSN) orchestrata de presedintele tarii (la “plenara din 27-28 iunie 1992 a FDSN”). Ea a “interzis” iremediabil, marile privatizari industriale.
    In compensatie – (anterior) ne daruise legea 54/1991 a micilor SRL-uri, axate pe (micile) gainarii comerciale la indemina oricui, cu ciclu de existenta de citiva ani, imposibil de depasit dupa dezintegrarea economica si industriala (produsa de proiectul postcomunist)care a anulat pina azi, “formatarea” antreprenorilor-industriasi romani!
    b.Un merit la fel de nepieritor la situatia de azi a antreprenoriatului, o are fostul presedinte.
    Prin “Programul de dezvoltare economica PNL 2006-2012”, premierul Tariceanu evidentiase (cu masuri de eliminare) toate neajunsurile antreprenoriatului romanesc, intr-o sectiune speciala a acestuia.Fostul P.M. Tariceanu evidentia prin proiectul de dezvoltare economica: Nivelul scazut al spiritului antreprenorial, Abilitatile antreprenoriale slab dezvoltate la nivel de individ si firme, Lipsa infrastructurii de sprijin a afacerilor, Lipsa sau imaturitatea pietelor de capital, Acces limitat la finantare ca urmare a lipsei abilitatii antreprenoriale si multe altele, lipsuri care puteau fi remediate de liberali in citiva ani.
    Prin “spargerea” P.N.Liberal de catre fostul presedinte (prin infiintarea PDL), ROMANIA a pierdut 10 ani de “liberalism economic”, in cadrul caruia o buna parte din situatia dezastruoasa evidentiata in concluziile acestei cercetari stiintifice ar fi fost eliminata.
    Conflictul “epopeic” dintre Presedinte si P.Ministrul Tariceanu intre 2005-2008 si preluarea guvernarii de PD Liberal in 2009 a anulat tot ceeace putea fi construit in economie si antreprenoriat nu doar in 10 ani, ci si in viitorii ani, deoarece P.N. Liberal nu va mai fi (datorita fracturii interne) niciodata ceeace putea sa fie el, ca partid liberal “integral”:stegarul stiintei economice/antreprenoriale si a dezvoltarii industriale – conform viziunii si tehnicilor din unica sa lucrare ideologica: “Reconstructia liberala a Romaniei – 2002”!
    2.Lipsa unui “proiect national de reindustrializare” care poate/trebuia sa inceapa de la “zero” formarea de antreprenori, de economie si industrie nationala, prin responsabilizarea clasei politice pentru o crestere economica de minim 5 la suta anual, prin integrarea intregii “societati economice romanesti” in procesul de “antrenament” antreprenorial, prin crearea unui indice mare de competitivitate economica nationala si multe, multe alte componente ale unui ansamblu programatic coerent si fezabil, se datoreaza nu doar intelighentiei economice nationale.Lipsa lui – desi exista de citiva ani – se datoreaza mai ales refuzului de evaluare si utilizare de catre fostul guvern Ponta, de catre actualul presedinte Johanis, de refuzul unor persoane sau publicatii economice de virf de a-i sustine evaluarea si promovarea in economie! Pe scurt, de refuzul oricarei schimbari de viziune si de noi instrumente de dezvoltare economica – in locul masurilor fiscale/financiare minore si strategiilor lipsite de tehnicile de realizare practica.
    3.Nu stiu daca acest dus “inghetat” facut responsabililor de aceasta stare a mediului de afaceri romanesc (care cu putine exceptii vegeteaza in starea “embrionara”), adica formatorilor institutionali de spirit si cultura antreprenoriala ori publicatiilor economice care leagana in paginile lor zeci de “strategii” imbatrinite in sertarele ministerelor (fara a “creste” ca proiecte de reindustrializare) va schimba cu ceva situatia.
    Ei ramin totusi unica speranta de schimbare in economie, deoarece clasa politica traieste inafara economiei reale, pe care n-o administreaza (de loc), ci numai o foloseste in beneficiu propriu.
    4.Daca “studiul Coface” asupra mediului economic si antreprenorial va fi facut cunoscut clasei politice, exista sansa ca balonul (propagandei politice) al victoriei “PIB-ului Romaniei asupra celui al tarilor UE” s-ar sparge pentru totdeauna, intelegindu-se gravitatea situatiei economice nationale, care a generat exodul unui sfert din populatie in lipsa locurilor de munca, datoria externa ce se apropie de 100 miliarde de Euro, caderea continua a monedei nationale, cu consecintele sociale dezastruoase cunoscute, cu imaginea de “tara esuata” si tot ceeace deriva de aici…

  2. Kapital
    9.12.2016, 9:43 am

    Sa nu uitam concurenta neloiala a statului care, oferind salarii cu 50% mai mari , demotiveaza tinerii sa-si dezvolte spiritul antreprenorial.

Lăsați un comentariu


Stiri

www.oprestefrauda.ro – site web unde pot fi semnalate tentativele de fraudare a alegerilor sau referendumului

Vladimir Ionescu

Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat marți lansarea unui site web – www.oprestefrauda.ro – unde pot fi semnalate orice tentative de fraudă sau boicot a… Mai mult

Stiri

Vicepremierul Viorel Ștefan, numit la Curtea Europeană de Conturi pentru un mandat de 6 ani

Razvan Diaconu

Vicepremierul Viorel Ștefan a fost numit membru al Curții de Conturi Europene pentru un mandat care va începe la 1 iulie 2019 și se va… Mai mult

Stiri

Nou program guvernamental: 20.000 lei, nerambursabil, locuitorilor din Moldova pentru branșarea la apă, canal, gaze

Vladimir Ionescu

Locuitorii din Moldova ar urma să beneficieze de sprijin financiar nerambursabil în valoare de 20.000 pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire din gospodării, precum și de… Mai mult

Europa

Ungaria nu poate restricționa vânzarea de terenuri către cetățeni din alte state membre – decizie CJUE

Iulian Soare

Restricţiile impuse de Ungaria cu privire la achiziţionarea de terenuri arabile de către cetățeni din alte state membre încalcă drepturile prevăzute de legislaţia europeană, a… Mai mult

Stiri

CCR a respins inițiativa cetățenească de alegere a primarilor în două tururi

Vladimir Ionescu

Judecătorii CCR au respins marți inițiativa cetăţenească pe tema alegerilor primarilor în două tururi. Potrivit comunicatului oficial, motivul respingerii este legat de numărul de semnături… Mai mult

Europa

UE operaționalizează prima flotă de aeronave pentru combaterea incendiilor de pădure

Iulian Soare

Comisia Europeană a lansat marți prima flotă de aeronave pentru combaterea incendiilor de pădure din sezonul care urmează – șapte avioane și șase elicoptere vor… Mai mult

Europa

Consiliul UE / A fost interzisă utilizarea obiectelor de plastic de unică folosință

Vladimir Ionescu

Consiliul UE a adoptat marți măsurile pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel… Mai mult