România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei… Mai mult›
10.01.2021
Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare

Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni… Mai mult›
07.01.2021
Matematica pandemiei: Costul sănătății vs. costul bolii. Studiu de caz – SUA în criza Covid-19

Costurile financiare cumulate ale pandemiei de COVID-19 asupra Statelor Unite, estimare care a ținut cont de pierderile economice, dar și de cele survenite ca urmare… Mai mult›
07.01.2021
O stafie plutește peste Câmpia Română: Canalul de irigatii Siret-Bărăgan. Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât alocările pentru irigații

Mult visatul canal de irigații Siret – Bărăgan, care ar trebui să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia… Mai mult›
06.01.2021
Studiu: Dobânzile negative descurajează creditarea și investițiile riscante
de Alexandra Pele , 22.7.2020
Dobânzile zero pot fi un instrument mai eficient pentru băncile centrale de a determina creditarea privată și realizarea de investiții mai riscante decât dobânzile negative, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Ben-Gurion din Israel, citat de Bloomberg.
Studiul publicat într-un jurnal de specialitate este primul de acest tip și și-a propus analizarea impactului dobânzilor negative asupra comportamentului consumatorilor, potrivit unuia dintre coautorii lucrării, Lior David-Pur, specialist care lucrează și în cadrul diviziei de administrare a datoriei publice din cadrul ministerului israelian de finanțe.
”Băncile centrale ar trebui să analizeze atent o decizie de scădere a dobânzilor de politică monetară sub zero”, a declarat Lior David-Pur într-un interviu.
Rezultatele lucrării ar trebui să le dea de gândit decidenților de politică monetară din jurul lumii atunci când își propun să reducă nivelul dobânzilor cheie, cele care ”dau tonul” dobânzilor practicate de băncile comerciale în relația cu clienții, cu scopul de a stimula economia în această perioadă de scădere generată de pandemia Covid-19, notează publicația.
Peste 12 bănci de la nivel mondial au dobânda cheie la cel mult 100 de puncte de bază de zero.
Analiza a relevat că scăderea dobânzii de la 1% la 0% pe an a avut cel mai semnificativ impact asupra asupra deciziilor gospodăriilor de a accesa un împrumut bancar, dar și asupra deciziilor companiilor de a realiza investiții finanțate prin credit. Scăderea sub zero a dobânzii a avut un efect contrar.
David-Pur consideră că explicația este de natură psihologică. Dobânzile negative, care în esență înseamnă că băncile își plătesc clienții pentru a-i împrumuta a sport aversiunea la risc a acestora.
În ultimii cinci ani, la nivel mondial s-a conturat o amplă dezbatere cu privire la eficiența dobânzilor negative, având în vedere încetinirea creșterii economice și o rată anemică a inflației.
Mai multe bănci centrale, inclusiv Banca Centrală Europeană și-au redus dobânzile sub zero, banca centrală a Suediei revenind recent la o rată de zero. Investitorii se așteaptă ca și Rezerva Federală din SUA să reducă dobânda sub zero la jumătatea anului viitor.