Milenialii, generația devenită matură la intrarea în noul mileniu, este cea mai educată generație și opiniile sale sunt modelate de experiențe de viață specifice: recesiunea economică, atacurile teroriste, transformările digitale, social media, globalizarea, diversitatea etnică și rasială, oportunități extinse de studiu.
Crescuți în acest context istoric, 80% din milenialii europeni cred în valoarea Uniunii, arată studiul realizat de Fundația pentru Studii Progresive Europene (FEPS).
Procentul acestor tineri care cred în Uniune este indiscutabil mai mare decât cel înregistrat la nivelul întregii populații a UE – anul trecut, doar 32% din cetățenii din UE 22 considerau că blocul comunitar se îndreaptă într-o direcție bună.
În pofida acestui optimism privind Uniunea, milenialii se dovedesc pesimiști în ceea ce privește evoluțiile din interiorul unor state membre.
Cu toate că doresc o integrare mai aprofundată, 60% din ei se tem că vor mai exista țări ce vor părăsi UE în următorii cinci ani, iar 55% întrevăd o asemenea posibilitate pentru viitorii 10 ani.
Focus grupurile organizate în cadrul acestui studiu arată că milenialii deplâng lipsa de unitate din UE și pun această situație pe seama distanțării elitelor politice de cetățeni.
Cetățenii ar trebui să aibă mai multă influență asupra politicilor economice. Este nevoie de instituirea salariului minim la nivel european
În opinia lor, instituțiile UE nu fac suficient pentru a-i implica și încuraja pe tineri în luarea deciziilor. În mod special, cred ei, cetățenii europeni, în general, ar trebui să aibă o influență mai mare în ceea ce privește politicile economice.
De asemenea, majoritatea milenialilor cred că ar trebui introdus salariul minim la nivelul UE. Reamintim că aceasta nu înseamnă aceeași sumă în toate statele membre, ci existența unui salariu minim în toate țările UE, iar acest salariu să reprezinte un procent fix din salariul mediu sau median.
(Citiți și: Salariu minim și venit minim garantat în toate statele UE – propunerea lui J.C. Juncker)
Consens covârșitor există și în privința faptului că ar trebui acordat mai mult sprijin financiar copiilor, prin inetrmediul fondurilor europene.
De asemenea, 52% din mileniali consideră că reducerea sărăciei și a inechităților sociale și economice trebuie să figureze printre prioritățile UE, iar 55% din ei se pronunță pentru o armată europeană.
Cei 45% care nu doresc o armată europeană unică au argumente în acest sens:
- unii se tem că ar crește riscul militarismului și al militarismului
- în opinia altora, această armată ar fi inutilă, pentru că s-ar suprapune cu NATO
Prioritățile pe care ar trebui să se concentreze UE, în opinia milenialilor:
Cine sunt milenialii
Milenialii reprezintă un sfert din populația UE, iar aceasta este prima analiză de asemenea proporții realizată pentru a surprinde atașamentul lor față de Uniune și modul în care ar dori aceștia să evolueze blocul comunitar.
(Citiți și: ”Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil”)
Mai trebuie precizat că:
- este cea mai educată generație – patru din 10 tineri cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au absolvit o facultate
- este numită și Generația Facebook și este considerată prima generație de „nativi digital” – a crescut cu internet și telefoane mobile și a redefinit modul în care se comunică social
- este cea care a organizat primele campanii de protest în online, unde s-au organizat apoi numeroase proteste de proporții în stradă
- până acum, au avut participare mai redusă decât cea generală, la alegerile pentru Paralmentul European – în 2014, doar 27% din tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au votat la europarlamentare
- opțiunile lor au fost adesea în contradicție cu cele ale majorității – de exemplu, la referendumul pentru Brexit, milenialii au votat majoritar pentru rămânerea în UE
- 65% vor ca UE să-și consolideze frontierele externe, iar 60% din mileniali consideră că Europa a făcut deja destule pentru refugiați și nu ar trebui să mai accepte alții. Doar 40% cred că UE ar trebui să facă în așa fel încât refugiaților să le fie mai ușor să trăiască și să muncească în Uniune. Cazuri speciale se înregistrează în Ungaria și Polonia, state cu guverne antiimigrație, unde 84%, respectiv 87% din mileniali nu vor ca țările lor să primească alți imigranți
- 77% din mileniali cred că statele membre nu fac suficient pentru a combate schimbările climatice și a proteja mediul
- Majoritatea milenialilor consideră că Bruxelles-ul are nevoie de mai multe instrumente împotriva statelor ce încalcă legislația UE. Procentul este mai mare în Polonia, țară împotriva căreia a fost declanșată procedura prevăzută de Articolul 7 din Tratatul UE din cauza situației statului de drept.
Analiza cuprinde un sondaj la care au participat peste 10.000 de tineri cu vârste curprinse între 18 și 35 de ani, din 10 state membre alese astfel încât să fie reprezentative pentru populația UE – Suedia, Polonia, Ungaria, Germania, Belgia, Franța, Italia, Spania, Grecia și Portugalia.
Un răspuns
Afirmatia din text cum ca „Milenialii, generația devenită matură la intrarea în noul mileniu, este cea mai educată generație” este departe de a fi general valabila, dar accept ca ea este justificata de datele statistice publicate de dvs. Atata vreme cat si „milenialii” trec cu vederea derapajele in folosirea limbii romane in media curente – si s-ar putea ca nici ei sa nu fie cu adevarat constienti de existenta acestu fenomen si, mai ales, de gravitatea lui – NU putem accepta afirmatia mai sus mentionata. Si, din pacate, folosirea limbii romane in media TV este din ce in ce mai stalcita, e drept, mai ales de absolventzii de (probabil) „public communications” de dupa „revolutie”. Este un fenomen revelator si ingrijorator, iar cine nu-l combate sigur nu este „genial”. Dixi !