Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Studiu BRD, cum își văd românii țara peste 100 de ani: Şcoli personalizate, telefoane mobile integrate în anatomia umană şi imprimante 3D bioalimentare

de Alexandra Pele , 3.12.2018

Fără oameni vizionari se bate pasul pe loc, indiferent de resursele disponibile, sunt de părere aproape trei sferturi dintre persoanele chestionate într-un studiu realizat de BRD şi D&D Research cu privire la modul în care va arăta România peste 100 de ani.

“Răspunsurile românilor sunt extrem de puternic canalizate pe direcția încrederii în oameni vizionari (lideri providențiali) și mult mai puțin pe cea a construirii lente a viitorului prin muncă și perseverență (73% consideră că oamenii cu viziune pot aduce progresul, pe când doar 5.8% consideră că perseverența este eficientă pentru a produce progres)”, notează autorii studiului.

Se remarcă tendința puternică de a pune oamenii în centrul progresului (cauză a acestuia), mai ales în contextul temerilor legate de creșterea rolului inteligenței artificiale și a roboților în viața de zi cu zi. Acest aspect poate fi interpretat ca fiind un tip de instinct de supraviețuire/protejare a identității. Pentru unii români aceasta merge până la supraviețuirea speciei / umanității.

43% din respondenţi își pot imagina dispariția unei activități umane. Ei se așteaptă ca activitățile afectate cel mai mult de schimbare să fie din domeniul transportului (primele două sunt condusul automobilului personal și mersul pe jos).

În ceea ce priveşte relaţiile afective, 65,9% consideră că potrivirea dintre parteneri şi şansele de longevitate ale unui cuplu vor fi calculate prin scoruri sociale şi personalizate.

Mai mult de jumătate sunt de părere că emoţiile şi experienţele comune pozitive vor fi înregistrate şi “retrăite” la nevoie. Aproape jumătate cred că amintirile neplăcute şi incidentele nefericite vor putea fi şterse din memorie pentru a permite o viaţă de cuplu mai bună.

“Principala tendință prezentă este aceea de <<raționalizare>> / <<cantitativizare>> a relațiilor de cuplu. Specialiștii atrag atenția însă că, deși astfel de metode există încă din cele mai vechi timpuri, ele nu au avut succes pe termen lung. Iubirea, spun aceștia, nu este <<logică>>”, subliniază autorii.

73,7% din respondenţi spun că în lipsa unui interlocutor uman, vom putea comunica cu roboţi care vor putea simula orice fel de conversaţie. 61,7% spun că vom putea fi prezenţi în mai multe locuri deodată prin folosirea unor holograme foarte avansate.

Mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu cred că telefoanele mobile vor fi miniaturizate şi integrate cu anatomia umană în aşa fel încât vom putea vorbi cu oricine doar concentrându-ne asupra contactării acelei persoane.

“Se remarcă un nivel ridicat de engagement în răspunsurile la tema comunicare (toate categoriile de răspuns au scoruri peste 57%), ceea ce ne arată interesul ridicat al românilor față de acest aspect cu impact major asupra vieții de zi cu zi”, punctează autorii studiului.

Principala tendință în domeniul alimentației este aceea de preluare a inovațiilor care în prezent sunt disponibile doar în anumite domenii avansate (de exemplu, în armată) și extinderea lor la scară largă – exemplul semipreparatelor care au fost disponibile inițial în perioada războiului, după care au fost repoziționate ca alternativă pentru eficientizarea resurselor de timp ale oamenilor obișnuiți.

În acest sens, românii privesc viitorul ca pe o repetare al trecutului (însă la un alt nivel al unei spirale ascendente).

Specialiștii prevăd o schimbare radicală în ceea ce privește hrana la nivel mondial și implicit în România. În viitor hrana va avea atât o componentă funcțională, cât și una emoțională mult mai bine delimitate. Acestea există și în prezent, însă se preconizează că diferențele vor fi mult mai evidente în viitor.

  • 61, 5% din respondenţi cred că mâncarea va fi concentrată sub forma unor doze mult mai eficient de transportat şi consumat (pastile, plasturi, vaccinuri etc).
  • 53% cred că doar excentricii foarte bogaţi vor mai găti în viitor, majoritatea oamenilor optând să comande mâncare.
  • Un procent similar crede că mâncarea va putea fi tipărită la imprimante 3D bioalimentare.

Transportul este o zonă în care nu apar opinii omogene. Preferința este însă mai degrabă spre transport individual puternic tehnologizat, decât spre transport public. Indiferent de tipul de vehicul utilizat, specialiștii susțin că direcția va fi aceea de dezvoltare a unui sistem de trafic controlat automat, cu rol de eliminare a erorii umane și minimizare a accidentelor. Entuziaștii în zona de inovație consideră că românii din 2118 vor privi cu mirare faptul că predecesorii lor ”își conduceau mașinile singuri”.

În ceea ce priveşte locuinţele viitorului, puţin peste jumătate dintre respondenţi consideră că vom locui în megaconstrucţii verticale înalte de câţiva kilometri, construite parţial în subteran.

71,5% din români cred că oamenii îşi vor putea îmbunătăţi performanţele corporale în funcţie de nevoie folosind implanturi artificiale.

68,4% sunt de părere că genetica va putea permite planificarea trăsăturilor copiilor din faza de concepţie a acestora pentru eliminarea unor boli sau pentru sporirea inteligenţei.

61,6% sunt optimişti şi consideră că în viitor vor exista vaccinuri cu micro-roboţi care vor putea vindeca aproape toate bolile umane.

Cât despre petrecerea timpului, 62,4% din respondenţi spun că timpul liber va fi petrecut acasă, de unde, cu ajutorul dispozitivelor de realitate virtuală vom putea “intra” în filme, asista la concerte sau la evenimente sportive.

54% cred că ieşirile în aer liber vor fi “disponibile” numai pentru o clasă de privilegiaţi deoarece vor exista extrem de puţine zone cu verdează naturală.

46,8% din români cred că lectura va dispărea. Cărţile vor putea fi “încărcate” direct în creier.

Trei sferturi sunt de părere că banii fizici vor dispărea şi aproape jumătate cred că trocul va fi folosit din nou (schimburile de bunuri).

Educaţia va fi extrem de personalizată în viitor, reiese din studiul citat. 65,6% din respondenţi cred în “carierele genetice” care presupun specializarea timpurie a copiilor în baza unei analize genetice şi psihologice.

60,2% cred că şcoala se va face de la distanţă şi un procent similar consideră că empatia, inteligenţa emoţională şi comunicare vor fi principalele competenţe pe care se va pune accent.

Datele au fost colectate în perioada octombrie-noiembrie 2018, în două etape: o explorare calitativă care a constat în discuții de tip focus grup cu experți, elevi și studenți activi în robotică și specialiști în domeniul științelor socio-umane sau tehnologiei, continuând cu o măsurare cantitativă pe un eșantion urban, de 2.289 de persoane, cu vârste între 18 -55 de ani, în orașe cu peste 100.000 de locuitori.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.12.2018

Lăsați un comentariu


Mobile sticky

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Iulian Soare

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie… Mai mult

Stiri

Întâlnire Viorica Dăncilă – Ursula von der Leyen – România nu știe încă ce portofoliu va deține în viitoarea Comisie Europeană

Victor Bratu

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit marți, la Bruxelles, cu președintele-ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În urma întâlnirii, premierul român a postat pe… Mai mult

Stiri

Camera Deputaților, convocată în sesiune extraordinară

Vladimir Ionescu

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a anunțat marți că a convocat pentru săptămâna viitoare o ședință a conducerii care să stabilească programul de lucru al… Mai mult

Europa

Italia / Premierul Giuseppe Conte a demisionat – președintele Sergio Mattarella va declanșa consultările

Iulian Soare

Premierul italian, Giuseppe Conte, și-a anunțat marți demisia, punând astfel capăt coabităriide 14 luni dintre Mișcarea Cinci Stele (M5S) și Liga Nordului, chiar înaintea moțiunii… Mai mult

Stiri

Gara de Nord – Aeroport Otopeni / A fost emisă autorizația de construcție. Termen oficial de predare: august 2020, CFR promite că va fi gata în mai

Razvan Diaconu

Autorizația de construcție pentru legătura feroviară Gara de Nord – Aeroportul Henri Coandă a fost emisă, a anunțat marți Ovidiu Sîrbu, secretar de stat în… Mai mult

Stiri

Piața auto din România: creștere constantă în ultimele 12 luni, vânzări susținute, în principal, de persoane juridice

Vladimir Ionescu

Ultima analiză APIA a pieței auto din România arată că, deși ritmul de creștere al vânzărilor s-a temperat în ultimele 2 luni, evoluția la 7… Mai mult

Stiri

Cazul Săpoca – Dosar in rem pentru neglijență în serviciu și pentru ucidere din culpă

Vladimir Ionescu

Procurorii care anchetează cazul crimelor săvârșite în Spitalul de Psihiatrie Socola, de către un pacient aflat într-un episod de psihoză acută, au extins marți acuzațiile,… Mai mult