fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Studiu BRD, cum își văd românii țara peste 100 de ani: Şcoli personalizate, telefoane mobile integrate în anatomia umană şi imprimante 3D bioalimentare

de Alexandra Pele , 3.12.2018

Fără oameni vizionari se bate pasul pe loc, indiferent de resursele disponibile, sunt de părere aproape trei sferturi dintre persoanele chestionate într-un studiu realizat de BRD şi D&D Research cu privire la modul în care va arăta România peste 100 de ani.

“Răspunsurile românilor sunt extrem de puternic canalizate pe direcția încrederii în oameni vizionari (lideri providențiali) și mult mai puțin pe cea a construirii lente a viitorului prin muncă și perseverență (73% consideră că oamenii cu viziune pot aduce progresul, pe când doar 5.8% consideră că perseverența este eficientă pentru a produce progres)”, notează autorii studiului.

Se remarcă tendința puternică de a pune oamenii în centrul progresului (cauză a acestuia), mai ales în contextul temerilor legate de creșterea rolului inteligenței artificiale și a roboților în viața de zi cu zi. Acest aspect poate fi interpretat ca fiind un tip de instinct de supraviețuire/protejare a identității. Pentru unii români aceasta merge până la supraviețuirea speciei / umanității.

43% din respondenţi își pot imagina dispariția unei activități umane. Ei se așteaptă ca activitățile afectate cel mai mult de schimbare să fie din domeniul transportului (primele două sunt condusul automobilului personal și mersul pe jos).

În ceea ce priveşte relaţiile afective, 65,9% consideră că potrivirea dintre parteneri şi şansele de longevitate ale unui cuplu vor fi calculate prin scoruri sociale şi personalizate.

Mai mult de jumătate sunt de părere că emoţiile şi experienţele comune pozitive vor fi înregistrate şi “retrăite” la nevoie. Aproape jumătate cred că amintirile neplăcute şi incidentele nefericite vor putea fi şterse din memorie pentru a permite o viaţă de cuplu mai bună.

“Principala tendință prezentă este aceea de <<raționalizare>> / <<cantitativizare>> a relațiilor de cuplu. Specialiștii atrag atenția însă că, deși astfel de metode există încă din cele mai vechi timpuri, ele nu au avut succes pe termen lung. Iubirea, spun aceștia, nu este <<logică>>”, subliniază autorii.

73,7% din respondenţi spun că în lipsa unui interlocutor uman, vom putea comunica cu roboţi care vor putea simula orice fel de conversaţie. 61,7% spun că vom putea fi prezenţi în mai multe locuri deodată prin folosirea unor holograme foarte avansate.

Mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu cred că telefoanele mobile vor fi miniaturizate şi integrate cu anatomia umană în aşa fel încât vom putea vorbi cu oricine doar concentrându-ne asupra contactării acelei persoane.

“Se remarcă un nivel ridicat de engagement în răspunsurile la tema comunicare (toate categoriile de răspuns au scoruri peste 57%), ceea ce ne arată interesul ridicat al românilor față de acest aspect cu impact major asupra vieții de zi cu zi”, punctează autorii studiului.

Principala tendință în domeniul alimentației este aceea de preluare a inovațiilor care în prezent sunt disponibile doar în anumite domenii avansate (de exemplu, în armată) și extinderea lor la scară largă – exemplul semipreparatelor care au fost disponibile inițial în perioada războiului, după care au fost repoziționate ca alternativă pentru eficientizarea resurselor de timp ale oamenilor obișnuiți.

În acest sens, românii privesc viitorul ca pe o repetare al trecutului (însă la un alt nivel al unei spirale ascendente).

Specialiștii prevăd o schimbare radicală în ceea ce privește hrana la nivel mondial și implicit în România. În viitor hrana va avea atât o componentă funcțională, cât și una emoțională mult mai bine delimitate. Acestea există și în prezent, însă se preconizează că diferențele vor fi mult mai evidente în viitor.

  • 61, 5% din respondenţi cred că mâncarea va fi concentrată sub forma unor doze mult mai eficient de transportat şi consumat (pastile, plasturi, vaccinuri etc).
  • 53% cred că doar excentricii foarte bogaţi vor mai găti în viitor, majoritatea oamenilor optând să comande mâncare.
  • Un procent similar crede că mâncarea va putea fi tipărită la imprimante 3D bioalimentare.

Transportul este o zonă în care nu apar opinii omogene. Preferința este însă mai degrabă spre transport individual puternic tehnologizat, decât spre transport public. Indiferent de tipul de vehicul utilizat, specialiștii susțin că direcția va fi aceea de dezvoltare a unui sistem de trafic controlat automat, cu rol de eliminare a erorii umane și minimizare a accidentelor. Entuziaștii în zona de inovație consideră că românii din 2118 vor privi cu mirare faptul că predecesorii lor ”își conduceau mașinile singuri”.

În ceea ce priveşte locuinţele viitorului, puţin peste jumătate dintre respondenţi consideră că vom locui în megaconstrucţii verticale înalte de câţiva kilometri, construite parţial în subteran.

71,5% din români cred că oamenii îşi vor putea îmbunătăţi performanţele corporale în funcţie de nevoie folosind implanturi artificiale.

68,4% sunt de părere că genetica va putea permite planificarea trăsăturilor copiilor din faza de concepţie a acestora pentru eliminarea unor boli sau pentru sporirea inteligenţei.

61,6% sunt optimişti şi consideră că în viitor vor exista vaccinuri cu micro-roboţi care vor putea vindeca aproape toate bolile umane.

Cât despre petrecerea timpului, 62,4% din respondenţi spun că timpul liber va fi petrecut acasă, de unde, cu ajutorul dispozitivelor de realitate virtuală vom putea “intra” în filme, asista la concerte sau la evenimente sportive.

54% cred că ieşirile în aer liber vor fi “disponibile” numai pentru o clasă de privilegiaţi deoarece vor exista extrem de puţine zone cu verdează naturală.

46,8% din români cred că lectura va dispărea. Cărţile vor putea fi “încărcate” direct în creier.

Trei sferturi sunt de părere că banii fizici vor dispărea şi aproape jumătate cred că trocul va fi folosit din nou (schimburile de bunuri).

Educaţia va fi extrem de personalizată în viitor, reiese din studiul citat. 65,6% din respondenţi cred în “carierele genetice” care presupun specializarea timpurie a copiilor în baza unei analize genetice şi psihologice.

60,2% cred că şcoala se va face de la distanţă şi un procent similar consideră că empatia, inteligenţa emoţională şi comunicare vor fi principalele competenţe pe care se va pune accent.

Datele au fost colectate în perioada octombrie-noiembrie 2018, în două etape: o explorare calitativă care a constat în discuții de tip focus grup cu experți, elevi și studenți activi în robotică și specialiști în domeniul științelor socio-umane sau tehnologiei, continuând cu o măsurare cantitativă pe un eșantion urban, de 2.289 de persoane, cu vârste între 18 -55 de ani, în orașe cu peste 100.000 de locuitori.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.12.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult