duminică

14 august, 2022

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 iulie, 2022

Producătorii auto din România se confruntă cu un deficit de o sută de mii de angajați, în special de forță de muncă înalt calificată care să sprijine tranziția către industria 4.0, reiese dintr-un barometru.

,,România are nevoie de peste 100.000 de noi angajați în industrie, mai ales în contextul transformărilor fundamentale prin care trece economia. Trecem de la zona manufacturieră la producția digitalizată, la platformele IoT, iar această proces necesită o forță de muncă dinamică, specializată, capabilă să folosească noile tehnologii’’, a declarat Adrian Sandu, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Un procent de 72% din managerii din industria auto de la nivel local spun că își găsesc cu greu angajați specializați, în contextul în care industria are nevoie să facă tranziția către domenii precum programarea mașinilor automate de producție, a roboților industriali și a managementului platformelor IoT (Internet of Things).


Fără specializarea forței de muncă, competitivitatea industriei autohtone va avea de suferit, în contextul tranziției către Industry 4.0, a patra revoluție industrială, arată rezultatele unui barometru de opinie în rândul a 450 de manageri și angajați cu funcții de răspundere, realizat de Frames și ACAROM.

Cauzele penuriei de angajați

57% dintre ei spun că reușesc să găsească specialiști abia la 6-9 luni de la anunțul de recrutare. 23% își găsesc angajații de care au nevoie după 3-6 luni, iar 9% spun că recrutează destul de repede, într-un interval de până la 3 luni.

Printre motivele identificate se numără numărul redus de absolvenți ai învățământului tehnic. 38% dintre respondenți au reclamat absența de pe piață a unor cursuri de calificare/recalificare în meseriile cerute de piață, precum “Sales Force Automation”, “Comunicare/colaborare online”, “Digital Customer service”,“Securitate cibernetică”, “Managementul calității în Industry 4.0”, “Management energetic cu platforme IoT (Internet of Things)”, “Proiectare CAD a produselor pentru printare 3D” “Programarea mașinilor automate de producție CNC”, “Programarea roboților industriali”.

Un alt motiv, identificat de respondenți, îl reprezintă scăderea interesului tinerilor pentru joburile din industrie (18%), în contextul în care promovarea acestor meserii este la un nivel redus în comparație cu alte domenii.


Pe lista cauzelor se mai află migrația forței de muncă către Occident, menționată de 12% și nivelul salarial considerat nesatisfăcător (8%).

Vârsta medie din industrie

Potrivit datelor European Sector Skills Council, creșterea cererii de locuri de muncă în industria auto, de exemplu, este afectată și de situația demografică. În prezent, 23% dintre angajații din acest sector au între 50 și 64 de ani și urmează să iasă la pensie.

Această situație este prezentă și alte domenii din industrie, mai ales în sectorul de prelucrare a materiilor prime, în combinatele chimice și metalurgice, în fabricile de produse tehnologice, dar și în domenii precum agricultura și transporturile.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, vârsta medie în aceste sectoare este în jurul nivelului de 55 ani.

Vânătoarea de creiere, de pe băncile școlii

Potrivit datelor Barometrului ACAROM & Frames, 66% dintre managerii intervievați spun că au ajuns să își recruteze viitorii angajați de pe băncile școlii, din universitățile tehnice și școlile profesionale.

38% dintre investitori spun că au dezvoltat sisteme de burse specializate, iar 82% au dezvoltat pachete de angajare care premiază fidelitatea – cu cât rămâi mai mult în jobul contractat, cu atât salariul și beneficiile conexe cresc de la an la an.

În prezent, potrivit datelor barometrului, cei mai mulți dintre angajatori (48%) spun că își mențin forța de muncă între 3-5 ani. Numai 23% reușesc să-și fidelizeze angajații în așa fel încât să stea peste 5 ani, iar 8% sunt nevoiți să își updateze personalul între 1-3 ani.

În actualul context al crizei de pe piața muncii și mai ales al evoluției inflației, 54% dintre manageri spun că sunt dispuși să ofere o creștere salarială pentru a-și fideliza angajații.

Ce meserii se caută în industrie

Analiști de date, software developers în proiectarea CAD a produselor pentru printare 3D și în programarea roboților industriali și a masinilor automate de producție CNC, specialiști Big Data, experți în digital transformations și managementul calității, profesioniști în digital sales, digital customer service si marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate.

Potrivit experților de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, acestea sunt doar câteva dintre joburile din noul val tehnologic  pentru care există o cerere semnificativă pe piața forței de muncă.

Potrivit datelor Eurostat, numai 1,6% dintre angajații din Romania au urmat, în 2020, forme de formare profesională. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elvetia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%).  În comparatie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.

Reorientarea profesională, o prioritate națională

Potrivit experților, reorientarea profesională în România trebuie să devină o prioritate în condițiile în care mare parte din forța de muncă actuală va deveni irelevantă, din perspectiva calificării, în viitor.

Până în 2030, potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării, digitalizării și robotizării.

,,Vestea bună este că vor apărea tot mai multe locuri de muncă specializate, iar România are șansa uriașă de a arde etapele și de a construi un nou contingent de forță de muncă bine specializată, capabilă să susțină industria în procesul radical de transformare către Industry 4.0’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Fara un proiect de tara, cu obiectivul LIBERALIZARII economice, care sa conduca la reindustrializarea Romaniei, accesul catre a ,,patra revolutie industriala” este o poveste fara sfirsit…fericit!
    Unica intentie a celor capabili este un job in Vest, astfel ca ,,suta de mii” de angajati in domeniul auto e o himera.
    Tranzitia la industria 4.0 nu este posibila fara ca Romania sa parcurga mai intai etapele premergatoare, adica industria 1.0 a primei revolutii industriale, cea 2.0 a celei de a doua revolutii industriale si apoi a celei 3.0, a celei de a treia revolutii industriale.Fiecare dintre aceste etape construieste FUNDAMENTELE materiale si umane pentru revolutia industriala viitoare, astfel ca aprecierea ca ,,cutare sau cutare” masura punctuala va asigura trecerea ,,direct” in revolutia 4.0 este (vorba lui Cristoiu) o prostie absolut ,,stiintifica economica”…

  2. „reorientarea profesională în România trebuie să devină o prioritate” – puteti indicati mai exact catre ce profesii si „curricula”?
    Cred ca ar fi util de stiut atat pentru cititori cat si pentru cei care tocmai au lansat proiectul de lege al invatamantului „Romania educata”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Fara un proiect de tara, cu obiectivul LIBERALIZARII economice, care sa conduca la reindustrializarea Romaniei, accesul catre a ,,patra revolutie industriala” este o poveste fara sfirsit…fericit!
    Unica intentie a celor capabili este un job in Vest, astfel ca ,,suta de mii” de angajati in domeniul auto e o himera.
    Tranzitia la industria 4.0 nu este posibila fara ca Romania sa parcurga mai intai etapele premergatoare, adica industria 1.0 a primei revolutii industriale, cea 2.0 a celei de a doua revolutii industriale si apoi a celei 3.0, a celei de a treia revolutii industriale.Fiecare dintre aceste etape construieste FUNDAMENTELE materiale si umane pentru revolutia industriala viitoare, astfel ca aprecierea ca ,,cutare sau cutare” masura punctuala va asigura trecerea ,,direct” in revolutia 4.0 este (vorba lui Cristoiu) o prostie absolut ,,stiintifica economica”…

  2. „reorientarea profesională în România trebuie să devină o prioritate” – puteti indicati mai exact catre ce profesii si „curricula”?
    Cred ca ar fi util de stiut atat pentru cititori cat si pentru cei care tocmai au lansat proiectul de lege al invatamantului „Romania educata”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: