32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online, iar 12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online.
Acestea sunt concluzii ale unui studiu IRES, dat publicității vineri, pe tema accesului copiilor școlari la educație online.
Alte concluzii ale studiului:
- Doar două treimi dintre părinți au declarat că, pe perioada stării de urgență, au fost organizate zilnic lecții online cu copiii lor.
- Doar jumătate dintre elevi au avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe perioada stării de urgență.
- Mai mult de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de stării de urgență făcând teme.
- Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice.
Contactul cu școala pe perioada stării de urgență
Întrebați dacă, la momentul realizării studiului, copiii lor au acces la școală online, aproape toți părinții de elevi au răspuns afirmativ (91%). Termenul ”școala online” trebuie înțeles, în acest caz, ca fiind reprezentarea proprie a respondenților cu privire la acest concept.
Despre menținerea legăturii cu învățătorii/profesorii, aflăm că aceasta este prezentă, la nivel declarativ, în cazul a aproximativ șase din zece părinți, fie pentru situații ce țin de predare/învățare la distanță/online, fie pentru solicitat/trimis teme sau pentru discuții informale.
Aproape doi din zece părinți afirmă că ei nu au rămas în contact cu cadrele didactice în perioada în care cursurile au fost suspendate. De cealaltă parte, doar 2% dintre copii par să nu fi rămas în legătură cu învățătorii/profesorii în această perioadă.
Din relatările respondenților părinți, însă majoritatea elevilor păstrează un contact prin orele de predare/învățare derulate la distanță/online, iar în proporții puțin mai scăzute și în ceea ce privește solicitarea sau trimiterea de teme.
Chiar dacă nu prezintă diferențe majore între categoriile de răspuns, analizele statistice arată faptul că acei copii a căror părinți spun că nu au acces la școală online fac parte în mai mare măsură din rândul celor înscriși în clasele primare, care locuiesc în mediul rural și au rezidența în regiunea Moldova.
Tot copiii din clasele primare și cei din Moldova sunt cei despre care părinții spun în pondere mai mare decât ceilalți că nu au rămas în contact cu învățătorii/profesorii, însă de această dată, în mai mare măsură cei din mediul urban.
Motivele invocate de părinți pentru absența unei legături între aceștia și cadrele didactice sunt diverse, printre care, cele mai des menționate fac referire la faptul că celălalt membru al cuplului gestionează această relație, că nu au timp/muncesc sau că ai lor copii se ocupă singuri de acest aspect; totodată, 8% dintre intervievați afirmă că nu au această posibilitate, ca urmare a lipsei tehnologiei; aceasta din urmă este și principala cauză pentru care elevii nu intră în legătură cu profesorii, urmată de vârsta mică a copiilor.
Cât și cum au învățat copiii online în starea de urgență
Aproximativ două treimi dintre respondenți spun că profesorii de la școală au realizat până acum, în perioada stării de urgență, activități de învățare online cu elevii, zilnic; aproximativ o cincime – spun că profesorii au realizat ore de două ori pe săptămână și aproximativ unul din zece – că profesorii au realizat ore o dată pe săptămână sau mai rar.
Odată cu creșterea nivelului de educație al elevilor, scade proporția celor care declară că școlarii au realizat activități de învățare online zilnic.
Conform declarațiilor părinților intervievați, aproximativ un sfert dintre elevi petrec lucrând pentru rezolvarea temelor patru ore sau mai mult, aproximativ un sfert – trei ore, trei din zece – două ore și unul din zece – o oră sau mai puțin.
Pentru toate materiile aproximativ jumătate dintre copii au avut contact cu profesorii sau învățătorii; doar pentru unele materii – aproximativ patru din zece elevi, iar 8% dintre școlari nu au avut deloc contact cu elevii, conform spuselor părinților lor.
Urmărește-ne pe Google News
