Peste 400.000 din angajații din România muncesc în construcţii, în timp ce numărul românilor care lucrează pentru companii de construcții din UE este cu 75% mai ridicat, depășind 700.000 de persoane, conform Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii în România (FPSCR).
O eventuală eliminare a facilităţilor fiscale din construcţii va accelera tendinţa de emigrare a specialiştilor din domeniu, întrucât salariile nete ale angajaţilor vor scădea, iar angajatorii vor alege fie să-și plătească muncitorii la gri sau la negru, fie să-și diminueze activitatea operaţională, potrivit unui studiu realizat de compania Graphein.
Analiza a fost efectuată pe fondul intenției Cabinetului Marcel Ciolacu de a elimina facilitățile de care se bucură în prezent firmele din domeniu. Într-una dintre variantele discutate, salariul minim din construcții va urca la 4.500 de lei (de la 4.000 lei), dar cu abrogarea unora dintre facilitățile acordate prin OUG 114/2018. Această ordonanță de urgență prevedea că, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, angajații firmelor de construcții pot beneficia de:
- scutire de la plata impozitului pe venit – de 10%
- plata contribuției la sănătate (CASS), de 10%
- scăderea contribuției la pensii (CAS) de la 25% la 21,25%.
”În condiţiile în care 9 din 10 firme de construcţii din România au mai puţin de 10 angajaţi, acestea vor fi serios destabilizate prin eliminarea facilităţilor fiscale”, potrivit companiei Graphein.
Proiectele de extindere urbană sau de renovare din UE implică forță de muncă mult peste capacitatea locală
Dezvoltarea proiectelor de extindere urbană sau de renovare din Germania, Olanda, Marea Britanie, Franţa şi, mai recent din Irlanda, Austria şi Danemarca, a depăşit oferta de forţă de muncă locală, iar procedura de angajare pentru români în construcţii este mai facilă datorită tratatelor de colaborare dintre ţările europene care au simplificat lucrul în străinătate.
Se observă, totodată, o scădere a aplicărilor pentru joburi în Spania şi Italia, constată studiul Graphein.
(Citește și: „Economia europeană – disperată după forță de muncă. O analiză de ansamblu și specificul României„)
Cerere în creștere de forță de muncă, datorită lucrărilor de infrastructură cu finanțare europeană
Volumul mai mare de lucrări de infrastructură finanţate prin diverse programe europene depăşeşte forţa de muncă locală astfel încât multe companiile au început să asimileze forţa de muncă din import, arată studiul Graphein.
Pentru anul în curs, contingentul de lucrători străini nou admişi prin HG este de 100.000, însă numărul solicitărilor pentru eliberarea avizelor de angajare este cu 40% mai mare, conturându-se astfel necesitatea redimensionării acestuia.
În acelaşi timp, companiile investesc şi în dezvoltarea competenţelor tehnice ale tinerilor absolvenţi (cu vârste cuprinse între 18-25 ani), încurajând derularea programelor de internship care să le ofere tinerilor, pe lângă mentorat şi deprinderea lucrului în echipa, şi învăţarea asumării de responsabilităţi şi preluarea iniţiativei, dimensiuni esenţiale pentru conturarea unei cariere.
(Citește și: „Investițiile în infrastructură cresc volumul lucrărilor de construcții„)
Perspectivele domeniului – continuă extinderea
O activitate intensă în construcţii a fost previzionată pentru 2023 şi de estimările comunicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoza care susţine în raportul emis că evoluţia pieţei construcţiilor, cel mai dinamic sector, este aşteptată să continue în pofida provocărilor uriaşe cu care se confruntă:
- scumpirea materialelor
- deficitul forţei de muncă
- dificultăţi în aprovizionare
- creşterea preţurilor produselor energetice.
Riscurile eliminării facilităților din construcții, în opinia Graphein
- Din interacţiunile Graphein cu firmele din domeniul construcţiilor, problemele de cash-flow, încurajarea muncii la negru şi emigrarea forţei de muncă vor fi efectele imediate ale eliminării facilităţilor fiscale. Astfel, o parte dintre angajatori vor prefera să păstreze salariile nete ale angajaţilor de frică să nu-i piardă, iar acest lucru îi va determina să plătească furnizorii mult mai greu.
- Furnizorii se vor confrunta cu probleme suplimentare: mărirea cheltuielilor şi creanţe mult mai mari. Este posibil să vedem şi insolvenţe – deja se observă greutăţi ale companiilor din construcţii care lucrează în proiecte private, mai ales în birouri şi rezidenţial.
- Emigrarea forţei de muncă reprezintă o ameninţare întrucât deficitul de specialişti este deja mare şi nu este compensat nici prin aducerea muncitorilor străini, iar predictibilitatea legislativă reprezintă, de asemenea, o problemă întrucât facilităţile fiscale ar fi trebuit să fie în vigoare până în anul 2028.
“La o privire mai atentă asupra pieţei forţei de muncă în construcţii constatăm că avem cerere şi ofertă de locuri de muncă, însă există un decalaj între acestea: aşteptările salariale ale candidaţilor sunt cu 30% mai mari decât ofertele angajatorilor. În plus, impactul creşterii preţurilor la energie, alimente şi combustibil şi incertitudinea economică au dezvoltat două noi tendinţe: a accelerat numărul de aplicări lunare pentru joburi în afara ţării (îndeosebi în ţări din UE) şi s-a mărit procentul specialiştilor care aleg să devină freelanceri (45% dintre candidaţii în proiectare în construcţii aleg să-şi facă propriile firme)”, a declarat Laura Globaru, HR manager al companiei Graphein.
****
