Trei cercetători- Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar- au primit miercuri premiul Nobel pentru chimie pe 2015, pentru studii despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului.
Cercetările lor au furnizat informaţii fundamentale despre modul în care funcţionează celulele vii şi au fost utilizate pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva cancerului.
La începutul anilor 1970, oamenii de ştiinţă credeau că ADN-ul era o moleculă extrem de stabilă, însă suedezul Tomas Lindahl a demonstrat că ADN-ul se degradează într-un ritm care ar fi trebuit să facă imposibilă dezvoltarea vieţii pe Pământ. Acea idee l-a ajutat să descopere un mecanism molecular, repararea prin excizie de bază, care contracarează în mod constant colapsul ADN-ului.
Turcul Aziz Sancar a descoperit repararea prin excizie de nucleotide, mecanismul folosit de celule pentru a repara vătămările provocate ADN-ului de radiaţia ultravioletă. Persoanele născute cu anumite defecte la nivelul acestui sistem de reparare dezvoltă cancer de piele dacă sunt expuse la soare. Celulele folosesc repararea prin excizie de nucleotide şi pentru a corecta defectele cauzate de substanţele care provoacă mutaţii.
Americanul Paul Modrich a demonstrat mecanismul prin care celulele corectează erorile ce apar atunci când ADN-ul este multiplicat în timpul diviziunii celulare. Acest mecanism, denumit „repararea nepotrivirii” („mismatch repair”), reduce de circa o mie de ori frecvenţa erorilor apărute în timpul multiplicării ADN-ului. Defectele congenitale apărute în absenţa acestui mecanism cauzează o versiune ereditară a cancerului de colon.
Sezonul Nobel a debutat luni, când cercetătorii William C. Campbell, Satoshi Ōmura şi Youyou Tu au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină pe 2015. William C. Campbell (Irlanda) şi Satoshi Ōmura (Japonia) au primit acest prestigios premiu pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecţiilor cauzate de viermi cilindrici, în timp ce Youyou Tu (China) a fost premiată pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.
De asemenea, marţi, cercetătorii Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică pe 2015, pentru contribuţiile lor semnificative în ceea ce priveşte experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifică identităţile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă. Potrivit Comitetului Nobel, această descoperire a schimbat felul în care oamenii înţeleg procesele ce au loc la cele mai mici niveluri ale materiei şi care se pot dovedi cruciale pentru înţelegerea Universului.
Sezonul Nobel 2015 va continua, joi, cu premiul Nobel pentru literatură.
Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.
Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.
Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii.
Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, potrivit voinţei sale testamentare.
