Doar 2% din studenții din România participau în 2021 într-o oarecare măsură la piața forței de muncă (inclusiv joburi part-time, de weekend etc), cel mai redus nivel din Uniunea Europeană și de peste zece ori sub media de 23%, reiese din datele publicate marți de Eurostat.
„Rapiditatea cu care tinerii fac tranziția din sistemul educațional în piața muncii variază foarte mult de la un stat membru la altul. În unele țări, tinerii încep să lucreze, de exemplu cu normă redusă, în weekend sau alte joburi potrivite programului de student, participând în continuare la educația formală. Acest lucru depinde de sistemele naționale de educație și formare, precum și de alți factori, cum ar fi caracteristicile naționale ale pieței muncii și factorii culturali”, notează specialiștii Eurostat.
În 2021, 23% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, din UE, aflați în învățământul formal, erau și angajați, în timp ce 3% erau în căutarea unui loc de muncă și erau disponibili pentru a începe să lucreze (adică șomeri).
Dintre statele membre, Țările de Jos au avut cea mai mare pondere de studenți și ucenici cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani care au aveau un loc de muncă în timp ce erau încă la studii, la nivelul anului trecut (70%). Pe locul al doilea s-a clasat Danemarca (49%), iar pe trei Germania (42%).
De cealaltă parte, cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă în rândul studenților și ucenicilor cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani s-au înregistrat în România (2%), Slovacia (4%), Ungaria și Bulgaria (ambele 5%).
Cea mai mare pondere a studenților și ucenicilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani care erau șomeri (deci erau în căutarea unui loc de muncă și erau disponibili să înceapă să lucreze în timpul studiilor) a fost înregistrată în Suedia (14%), urmată de Finlanda (9%) și Țările de Jos. (7%). Pe de altă parte, mai puțin de 1% dintre studenții și ucenicii din Cehia, România, Ungaria și Croația erau în căutarea unui loc de muncă.
Femeile studiază mai mult, dar își găsesc mai greu locuri de muncă
În 2021, ponderea femeilor care participau la educația formală a fost mai mare decât cea a bărbaților, în special în rândul tinerelor din grupa de vârstă 20-24 de ani (54% femei față de 45% bărbați).
Dacă luăm în considerare și statutul profesional, cei mai mulți bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani, respectiv 39%, erau angajați și în afara unui sistem formal de educație. În cazul femeilor, situația era ”pe dos”, respectiv cele mai multe (34% dintre ele) studiau și nu erau angajate.
Pentru grupa de vârstă 25-29 de ani, diferențele de gen se diminuează atunci când vine vorba de participarea la educația formală, deoarece ponderile bărbaților și femeilor era oarecum egală la nivelul anului 2021.
Cu toate acestea, diferențele apar atunci când este vorba de persoanele care nu participă la educație (majoritatea din această grupă de vârstă).
Ponderea bărbaților cu vârsta cuprinsă între 25 și 29 de ani, angajați și în afara unui sistem formal de studii (70%) a fost substanțial mai mare decât ponderea în rândul femeilor (62%).
Pe de altă parte, dacă ne uităm la procentul tinerelor cu vârstă între 25 și 29 de ani care nu erau în 2021 nici la studii, nici angajate, acesta a fost semnificativ mai ridicat decât cel al bărbaților, de 16%, față de 7%, potrivit datelor Eurostat.
***
