Strategia pentru piața muncii până în 2027. Cum va fi posibil să atingem o rată de ocupare de 75%? - CursDeGuvernare.ro
miercuri

27 octombrie, 2021

Strategia pentru piața muncii până în 2027. Cum va fi posibil să atingem o rată de ocupare de 75%?

17 mai, 2021

România trebuie să identifice măsuri eficiente care să vizeze participarea deplină pe piața muncii a resurselor de forță de muncă disponibilă, pentru a putea limita efectele declinului demografic, este principala premisă a Strategiei  Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027 și a Planului de acțiuni aferent.

Conform acestor documente, România ar trebui să atingă în 2027 o rată de ocupare de 75%, în rândul populației în vârstă de 20 – 64 ani.

Anul trecut, rata a fost de 70,8%, cu 0,8 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită prin Strategia Europa 2020.

Riscurile de la care pleacă Strategia


În pofida acestui start de pe o poziție bună în următorul exercițiu financiar, atingerea țintei va fi o provocare, din cauza fenomenelor demografice și rezultatelor slabe ale sistemului românesc de educație, care vor angrena o putere de frânare mult mai puternică în contextul post-pandemiei.

Documentele, adaptate în timpul pandemiei, noilor realități, identifică principalele puncte slabe ce ar putea crea mari probleme pe piața muncii, de acum înainte:

  • Continuarea și accentuarea migrației și mobilității externe a forței de muncă
  • Perspectivele demografice negative (reducerea și îmbătrânirea populației)
  • Număr mare de persoane (în special din grupurile vulnerabile) inactive și care pot fi încadrate cu greu pe piața muncii
  • Grad redus de mobilitate internă a forței de muncă
  • Lipsa unor mecanisme de anticipare a nevoii de competențe și de monitorizare și evaluare a politicilor active
  • Slaba investiție în formarea continuă a propriilor angajați în contextual nevoii de restructurare, modernizare, absorbţie a rezultatelor CDI pentru menţinerea competitivităţii
  • Participare redusă a persoanelor șomere, dar și a forței de muncă în general la programe de creștere a nivelului de competențe
  • Nivel ridicat de abandon școlar
  • Nivel redus de alfabetizare digitală în rândul populației
  • Dezvoltarea economică și socială neomogenă a mediului urban și cel rural
  • Infrastructură fizică insuficient de dezvoltată
  • Trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon ar putea duce la creșterea ratei șomajului, în special în regiunile cu industrii caracterizate printro rată scăzută a productivității și emisii mari de dioxid de carbon

Pentru atingerea ratei țintă, autoritățile mizează, conform Strategiei și pe „promovarea conceptului de îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate”, precum și a unor măsuri de activare și reținere pe piața muncii.

Prioritățile

Reducerea diferențelor de participare dintre femei și bărbați

În România, distanța între ratele de ocupare în funcție de gen este mult mai accentuată decât media UE. În România, procentul depășește 80% în cazul bărbaților, în timp ce în cazul femeilor era anul trecut doar de 61%, la categoria de vârstă 20 – 64 de ani.


Analizate în plan regional, măsurile următorilor ani trebuie să vizeze cu precădere activarea forței de muncă feminine din regiuni precum Sud-Est, Centru, Vest și Sud-Muntenia, unde mai puțin de jumătate din femei sunt ocupate.

De altfel, cele mai frapante discrepanțe regionale cu privire la rata de ocupare sunt în rândul femeilor –
cu o diferență de peste 21 de puncte procentuale între Nord-Est (67,8%) și Sud-Est (unde rata este de numai 46,5%).

Marile provocări la acest capitol sunt legate de capacitatea statului de a oferi servicii sociale care să le permită femeilor să lucreze, în loc să se ocupe exclusiv de creșterea copiilor și îngrijirea bătrânilor din gospodărie.

Strategia prevede necesitatea unor „măsuri suport de reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie”, precum sprijinirea firmelor sau a consorţiilor de firme pentru amenajarea unor spaţii destinate supravegherii şi îngrijirii copiilor de vârstă antepreşcolară.

Documentul punctează și necesitatea investițiilor în îmbunătățirea infrastructurii care deservește serviciile de îngrijire pentru persoanele dependente (cămine și centre pentru copii sau persoane în vârstă etc.).

Diminuarea ratei NEET : tinerii care nici nu muncesc și nici nu învață

Rata NEET din România s-a aflat în permanență peste media europeană UE, cu procente mai ridicate în orașele mici și zonele suburbane, precum și în rural.

Raportul de țară pentru anul 2020 arată că decalajul de inactivitate dintre tinerii cu un nivel scăzut de calificare și cei cu înaltă calificare rămâne ridicat – 43,3 puncte procentuale.

Strategia menționează că, la acest capitol, eforturile trebuie concentrate pentru o mai bună identificare
a tinerilor NEET sau care sunt în pericol de a deveni NEETs, în vederea furnizării de măsuri adaptate și personalizate în raport cu nevoile și caracteristicile beneficiarilor.

Măsuri stabilite pentru această prioritate strategică:

  • dezvoltarea de sisteme de prevenție prin consolidarea parteneriatelor între instituții cu competențe în domeniul ocupării, educației și protecției sociale
  • cartografierea, informarea, pregătirea și oferta propriu-zisă (pachete integrate de măsuri de activare a tinerilor, consiliere, inclusiv antreprenorială și de antreprenoriat social, mediere, prime de ocupare, subvenții angajatori, formare profesională/ucenicii/stagii/internship-uri, evaluare de competențe, înscriere și susținere participare la programe de a doua șansă flexibile etc.
  • asigurarea dobândirii de către tinerii NEET a competențelor transversale, cu accent pe competențe digitale de bază, de management al carierei, de comunicare și muncă în echipă, precum și competențe de antreprenoriat social și verzi

Formarea profesională a adulților pentru o mai bună conectare la cerințele pieței muncii

Modernizarea și consolidarea sistemului de formare profesională a adulților (FPA) este o prioritate, într-un context în care automatizarea și digitalizarea producției și a serviciilor remodelează piețele
muncii.

„Tranziția către o economie digitală și mai verde va necesita adaptarea FPA, astfel încât în cadrul procesului de învățare pe tot parcursul vieții adulții să dobândească competențele necesare atât pentru tranziția verde, cât și pentru tranziția digitală”, menționează Strategia.

Direcții și măsuri de a reliza acest obiectiv:

  • Sprijinirea participării adulților la educație și formare profesională de calitate, favorabilă incluziunii, atractivă, mai flexibilă și adecvată erei digitale și tranziției ecologice.
  • Elaborarea și monitorizarea unui Pact național pentru competențe, pentru a oferi adulților oportunități de formare, dar și pentru identificarea investițiilor publice și private care să stimuleze realizarea unui echilibru dintre cererea și oferta de competențe.
  • Acoperirea costurilor legate de cazare, masă și transport pentru persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în perioada participării la programe de formare profesională.
  • Dezvoltarea și implementarea unui mecanism național de finanțare a formării profesionale a salariaților prin înființarea conturilor personale pentru învățarea pe tot parcursul vieții.
  • Flexibilizarea rutelor de formare profesională pentru angajații proprii și dezvoltarea unor instrumente sectoriale de recunoaștere a competențelor acestora.
  • Elaborare de studii periodice privind nevoia de formare pentru regiunile care se confruntă cu deficit de forță de muncă calificată.
  • Implementarea programelor de actualizare a competențelor pentru adulții cu nivel scăzut de educație și calificare, inclusiv a programelor de ucenicie.

Combaterea muncii nedeclarate

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Munca la negru sau la gri are impact nu numai asupra angajaților aflați în asemenea situații, ci și asupra cheltuielilor bugetare, în timp. Documentul nu oferă nicio estimare a acestui fenomen, și nici măcar o imagine a evoluției sale în ultimii ani.

Problema este abordată în trecere, în Strategie, document ce enumeră la acțiuni/măsuri:

  • intensificarea acțiunilor de control în vederea combaterii muncii nedeclarate (fără o eventuală înăsprire a sancțiunilor)
  • organizarea și desfășurarea de campanii de informare privind drepturile și obligațiile angajatorilor și salariaților

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr