Modifica setari cookieuri

Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014 – 2020. Cele 10 sectoare identificate ca prioritare

de Vladimir Ionescu 5.9.2014

România ar trebui să se concentreze pe 10 sectoare economice – printre care turismul, textilele şi pielăria, industria auto şi bioeconomia, pentru a putea concura cu celelalte state europene şi a se apropia de ţările avansate, menţionează Strategia Naţională pentru Competitivitate, document supus dezbaterii publice.

Strategia prezentată de Ministerul Economiei are ca scop poziţionarea competitivă a României “ foarte aproape de sau chiar în grupul ţărilor avansate, la orizontul 2020” şi a fost elaborată de către .

În document sunt identificate 10 sectoare economice cu potenţial de specializare inteligentă şi care ar trebui dezvoltate în următorii ani, întrucât au posibilitatea de a oferi cele mai bune rezultate, potrivit documentului.

 Strategia porneşte de la stabilirea punctelor forte şi a celor vulnerabile, în funcţie de care au fost stabilite priorităţile strategice de dezvoltare.

Puncte forte

  • Un trend general ascendent a performanţei economice şi comerciale, evidenţiat, de exemplu, prin îmbunătăţirea constantă a poziţiei relative faţă de celelalte state membre ale UE şi prin creşterea graduală a vizibilităţii pe pieţele internaţionale reflectată de creşterea cotei de piaţă mondială pentru exportul produselor din sectoarele industriale şi agricole.
  • Existenţa unor sectoare cu potenţial competitiv (de ex. sectorul echipamentelor electrice şi electronice, sectorul auto, sectorul TIC, industria de confecţii, industria alimentară, a mobilei etc.) şi de specializare inteligentă (de ex. bioeconomia, tehnologiile informaționale și de comunicații, energia și mediul, eco-tehnologiile).

Puncte vulnerabile

  • Performanţe reduse în inovare ca rezultat al unui sistem naţional de CDI abia în formare, caracterizat în principal prin: slabe legături între unităţile de cercetare şi mediul de afaceri, nivel redus al cheltuielilor CDI (ca procent din PIB), conexiuni incipiente la nivel internaţional, transfer redus al rezultatelor CD, cerere redusă pentru CD din partea sectorului privat, procent foarte redus al salariaţilor în CDI în populaţia activă.
  • • Nivel redus de alfabetizare informatică a populaţiei şi de folosire a TIC la nivelul întreprinderilor şi al societăţii.
  • • Un ritm al transformărilor mai lent decât este necesar pentru ca România să depăşească statutul de ţară mai puţin dezvoltată în clasamentele statelor membre UE privind indicatori importanţi ai poziţiei competitive. Îmbunătăţirea indicatorilor nu conduce frecvent şi la o performanţă mai bună prin comparaţie datorită unor întârzieri semnificative în dezvoltarea factorilor suport, în special infrastrura de transport, valorificarea creativităţii, consolidarea iniţiativei antreprenoriale.
  • Deschiderea comercială are loc la performanţe joase, măsurate prin nivelul productivităţii în industria prelucrătoare, ponderea produselor de înaltă tehnologie, indicele inovării.
  • Vulnerabilităţi ale mediului privat există în special în ceea ce priveşte investiţiile internaţionale ale firmelor româneşti, productivitatea în industria prelucrătoare, inovarea, eficienţa energetică şi dezvoltarea aglomerărilor economice competitive la nivel teritorial.
  • • Vulnerabilităţi ale administraţiilor centrale şi locale există în special în ceea ce priveşte rata redusă de absorbţie a fondurilor europene, valori mari ale indicelui corupţiei, capacitatea managerială lipsită de eficacitate pentru rezolvarea dificultăţilor procedurale în calea dezvoltării afacerilor, inclusiv a infrastructurii de afaceri.
  • Contribuţia la îmbunătăţirea avantajelor competitive este semnificativ redusă în cazul serviciilor, sectorul economic cel mai important, cu 67% din PIB, ale cărui exporturi se află la o cotă de piaţă mondială mică şi în uşoară descreştere.
  • Contribuţia la îmbunătăţirea avantajelor competitive la nivel teritorial, măsurată prin participarea economiilor judeţele la exporturi, este semnificativ dezechilibrată, în favoarea a şapte judeţe localizate în vestul şi centrul ţării, care, împreună cu Bucureşti (17%), realizează 60% din exporturile României.
Analizele au dus la identificarea celor 10 sectoare ce ar trebui promovate:
  • Turism şi ecoturism
  • Textile şi pielărie
  • Lemn şi mobilă
  • Industrii creative
  • Industria auto şi componente
  • Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor
  • Procesarea alimentelor şi a băuturilor
  • Sănătate şi produse farmaceutice
  • Energie şi management de mediu
  • Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică şi biotehnologii

(DESCĂRCAŢI AICI STRATEGIA)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.9.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Profit de 6,4 miliarde de lei pentru băncile din România în 2019

Vladimir Ionescu

Sistemul bancar a încheiat 2019 cu un nivel al profitului de peste șase miliarde de lei, marje mari la dobânzi și o nouă scădere a… Mai mult

Stiri

OMS: Teama şi panica nu ajută în combaterea coronavirusului. În România, niciun alt test pozitiv

Vladimir Ionescu

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cere oamenilor să îşi păstreze calmul cu privire la epidemia de Covid-19, iar guvernelor să fie pregătire să lupte pentru… Mai mult

Europa

Huawei deschide fabrică în Franța – investiție de 200 milioane euro

Iulian Soare

Huawei va construi prima fabrică din Europa în Franța, a anunțat joi președintele gigantului telecom chinez, Liang Hua, potrivit Business Insider. Liang Hua a precizat… Mai mult

Stiri

Radu Ioanid a fost acreditat ambasador al României în Israel

Victor Bratu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind numirea istoricului Radu Ioanid, în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Israel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele… Mai mult

Stiri

Apel al 50 de foști miniștri de Externe din UE: Europa să respingă planul de pace propus de Donald Trump pentru Orientul Apropiat

Iulian Soare

Un număr de 50 de foşti miniştri de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel public către liderii UE, cărora… Mai mult

Stiri

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Explicația specialiștilor

Alexandra Pele

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a lansat o emisiune de certificate de trezorerie, în valoare de 150 de milioane… Mai mult

Europa

Microsoft anunță că nu-și va atinge țintele financiare din cauza epidemiei din China

Adrian N Ionescu

Microsoft se aşteaptă să nu-şi atingă ţinta de venituri pe segmentul de calculatoare personale, ca urmare a efectelor negative ale epidemiei coronavirus (COVID19) din China.… Mai mult