Strategia de sănătate: Spitalele publice vor primi bani în funcţie de numărul de specialităţi pe care îl oferă. Care spitale au gradele cele mai mari

Spitalele din sectorul public vor primi finanţări guvernamentale în funcţie de numărul de specialităţi medicale pe care îl oferă pacienţilor, potrivit Strategiei naţionale de raţionalizare a spitalelor şi a sistemului de sănătate pe perioada 2011-2012, adoptate, miercuri, de Guvern, printr-o hotărâre.

Astfel, până la 1 mai, toate unităţile sanitare din România vor trece printr-un proces de clasificare, în funcţie de specialităţile medicale pe care le abordează, potrivit unei metodologii care va fi publicată în Monitorul Oficial până pe 1 aprilie.

Ministerul Sănătăţii atrage atenţia că finanţarea sistemului medical trebuie să fie regândită total, în condiţiile în care o directivă europeană care urmează să intre în vigoare va permite cetăţenilor români să meargă la spitale din alte statele membrue ale Uniunii Europene, iar serviicile medicale să fie plătite de statul român, după principiul că banii trebuie să urmeze pacientul.

”Un cetăţean român va putea accesa servicii medicale în orice stat membru, respectând anumite condiţii, iar statul român va fi obligat să deconteze acele servicii medicale. Măsurile de reorganizare a reţelei spitaliceşti vin exact în scopul de a ne crea o reţea mai eficientă, dar este şi un mesaj către cei care lucrează în acest domeniu: personalul medical va trebui să-şi schimbe mentalitatea, pentru că va exista pericolul de a ne pierde pacienţii” a declarat ministrul Attila Cseke.

Nici un spital public nu poate primi gradul maxim

Potrivit ministrului Sănătăţii, Attila Cseke, niciunul dintre spitalele publice româneşti nu poate primi Clasa I, care este gradul maxim de complexitate  a serviciilor, însă spitalele judeţene Mureş, Constanţa şi Timişoara se apropie cel mai mult de exigenţa necesară acestui nivel – asigurarea a 18 specialităţi.

Cel mai bine stă spitalul judeţean Constanţa, cu 15 specialităţi medicale, urmat de Mureş şi Timişoara, cu câte 14. Spitalul Universitar Bucureşti are 12 specialităţi, cel din Cluj – 11, cel din Craiova – 10, iar cel din Iaşi asigură numai 8 specialităţi din maximumul de 18.

Cum se vor clasifica spitalele:

Clasa I este clasa de competenţă foarte înaltă care corespunde profilului unui spital regional de urgenţă, cu 18 specialităţi

Clasa II se referă la un spital cu competenţă înaltă care deserveşte judeţul şi judeţele limitrofe pentru afecţiuni cu grad mare de complexitate 

Clasa III – competenţă medie care deserveşte pe raza judeţului şi, prin excepţie, judeţe limitrofe

Clasa IV – competenţă bazală pe raza care deserveşte unitatea administrativ-teritorială limitată pentru afecţiuni cu grad mic de  complexitate 

Clasa V – competenţă limitată pentru boli cronice sau servicii medicale într-o singură specialitate.

Pe lângă evaluările privind clasificarea spitalelor, unităţile sanitare vor trebui acreditate, potrivit unei legislaţii mai vechi, însă aul acesta termenul de depunere a cererii de acreditare nu se va mai prelungi, ca în anii anteriori.

Astfel, spitalele ai căror manageri nu trimit la minister cererile de acrdeitare până pe 28 iunie pierd finanţarea guvernamentală, a averizat Cseke.

Ce alte prevederi mai are strategia:

• Informatizarea sistemului şi introducerea cardului de sănătate.
• Repartizarea locurilor la rezidenţiat în funcţie de specialităţile medicale de care are nevoie sistemul, printr-un plan naţional de resurse umane. ”Astăzi sunt 11.000 de medici de familie în sistemul sanitar românesc şi în pregătire, în perioada de rezidenţiat, mai avem 4.800. Este exclus ca aceşti 4.800 să poată intra în sistemul reţelei asistenţei medicale primare” a exemlificat ministrul Cseke.
• Crearea unui fond naţional de reechilibrare a bugetelor spitalelor, care va avea ca principale criterii clasificarea spitalelor şi principiul ”banii urmează pacientul”. Astfel, contribuţiile la asigurările de sănătate plătite de un pacient vor merge preponderent în localitatea unde se tratează, nu în localitatea sa de domiciliu.
• Mecanisme financiare pentru încurajarea participării asigurătorilor privaţi în sistemul asigurărilor de sănătate,
• Introducerea pachetului minimal de servicii medicale, cu expertiza Băncii Mondiale.