Costurile refacerii stocurilor de gaze naturale ale UE pentru iarna viitoare ar putea fi cu 40 de miliarde de euro mai mari decât anul trecut. Se adaugă incertitudinile de pe piață, din cauza amenințării întreruperii livrărilor rusești, potrivit unei analize Reuters.
Prețurile de referință la gaze au crescut cu aproape 300% față de nivelurile de acum un an, din cauza nesiguranței livrărilor ca urmare a războiului Rusiei din Ucraina.
Gigantul energetic rus Gazprom a anunțat, joi, că nu va mai exporta gaze Europei prin conducta Yamal. Din Rusia vine de obicei aproximativ 40% din necesarul de gaze al UE. Deși încasează mari sume pe exportul de gaze, Rusia s-a decis, totuși, să riposteze împotriva sancţiunilor Europei prin reducerea livrărilor, îngreunând reumplerea depozitelor.
„Iarna va fi dificilă fără gazele ruseşti. Cheia este să umplem cât mai mult posibil depozitele în timpul verii”, a declarat Guy Smith, director de comercializare a gazelor naturale şi GNL la compania Vattenfall, pentru Reuters.
Depozite cât mai pline și costuri mari
Comisia Europeană a cerut operatorilor de stocare a gazelor să umple depozitele până la cel puţin 80% din capacitate, până în 1 noiembrie 2022.
Atingerea ţintelor cerute de Comisie nu va fi ieftină, având în vedere preţurile mari, ceea ce înseamnă că volumul de gaz care trebuie achiziţionat va costa de aproximativ 4 ori mai mult decât ar fi fost în aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Luând ca punct de plecare sfârşitul lunii aprilie, volumul total de gaze introdus în depozite de la începutul lunii mai până la sfârşitul lunii octombrie trebuie să atingă 52,5 miliarde de metri cubi. Costul va fi în jur de 58 de miliarde de euro, luând în calcul un preţ de aproximativ 105 de euro/MWh”, a declarat Leon Izbicki, asociat la European Natural Gas la Energy Aspects.
Aceeaşi cantitate de gaze ar fi costat aproximativ 14 miliarde de euro ,la preţuri de aproximativ 25 de euro / MWh din mai 2021.
În 10 mai, depozitele de gaze ale Europei erau pline în proporţie de aproape 38%, în creştere faţă de 26% la 21 martie, potrivit Gas Infrastructure Europe.
Unele state membre dependente de gaze au mers şi mai departe. Germania şi Italia vor ca depozitele să fie pline în proporţie de 90% până la 1 noiembrie.
Deocamdată, în România nivelul minim obligatoriu pentru „fiecare furnizor este de minimum 30% din cantitatea de gaze naturale necesară consumului clienţilor finali din portofoliu”, spune un comunicat ANRE.
Gazele păstrate în depozite reprezintă de obicei aproximativ un sfert din combustibilul folosit în Europa în timpul iernii, când cererea este mare.
Instrumente noi propuse de (unele) guverne
Costurile mai mari va face probabilă intervenția guvernelor prin stimulente, pentru a se asigura că depozitele sunt pline.
„Am văzut guverne pregătind calea pentru astfel de instrumente financiare, de exemplu cu noua lege a Germaniei de stocare a gazelor… şi decretul Italiei privind stocarea gazelor care include prevederi pentru un contract pentru diferenţă”, a spus Leon Izbicki.
Numai umplerea stocurilor de gaze ale Germaniei ar costa aproximativ 25 de miliarde de euro, a spus RWE. Germania, cel mai mare consumator de gaze din Europa, are în prezent stocuri de aproximativ 39% din capacitate, faţă de 26% la 21 martie.
„Nivelurile de stocare se refac destul de bine… există destul de multă prudenţă exercitată de o mulţime de contrapărţi, care se asigură că au stocuri suficiente în depozit. Dar de fapt acceptă unele costuri pemntru a depozita cât de repede se poate”, spune compania Vattenfall.
Vattenfall deţine un depozit în Germania, aproape de graniţa cu Olanda. În trecut, preţurile gazelor erau de regulă mai ieftine în lunile de vară decât cele aşteptate în timpul iernii, oferind un stimulent pentru stocarea gazelor atunci când cererea este scăzută, cu perspectiva de a vinde la un preţ mult mai mare atunci când cererea atinge vârfuri în timpul iernii. exporta prin conducta Yamal-Europa.
Aprovizionarea imediată, prioritară față de umplerea depozitelor
Comisia Europeană a declarat că urgenţele de aprovizionare imediată vor avea prioritate faţă de reumplerea stocurilor, obiectivele nefiind aplicabile dacă va fi declarată o urgenţă de aprovizionare cu gaze la nivel european sau regional, ceea ce înseamnă că nivelurile stocurilor vor fi inadecvate.
Posibilitatea unor reduceri semnificative ale livrărilor este în creştere. Bulgaria şi Polonia deja nu mai primesc gaze ruseşti. Gazprom nu mai livrează prin conducta Yamal, după ce Ucraina a oprit tranzitul gazelor ruseşti printr-un punct de tranzit major, într-un teritoriu deţinut de Rusia.
Nici unele filiale ale furnizorului de gaze Gazprom Germania, care a fost plasat sub tutela autorităţii germane de reglementare în domeniul energiei la începutul acestui an, nu mai primesc gaze.
***
Urmărește-ne pe Google News
