Colegiul comisarilor europeni a avut miercuri prima discuție cu privire la posibilitatea și condițiile în care Uniunea Europeană ar putea acorda Chinei statutul de ”economie de piață”.
Dezbaterea vizează o eventuală schimbare a tratamentului UE în ceea ce privește investigațiile antidumping după decembrie 2016, transmite Comisia Europeană.
(Citiți și: ”SUA avertizează UE cu privire la acordarea statutului de economie de piață Chinei”)
”Dezbaterea apare ca urmare a expirării, în decembrie 2016, a anumitor dispoziții din cadrul Protocolului de aderare al Chinei la OMC (Organizația Mondială a Comerțului, n.r.). Discuția a acoperit toate aspectele pe care le implică acest lucru, în special potențialul impact asupra locurilor de muncă din UE. Nu a fost luată nicio decizie încă, iar Comisia va continua să studieze opțiunile pentru a determina calea de urmat în această chestiune”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de CE.
Potrivit regulamentului OMC, UE poate impune taxe antidumping pe produsele din state terțe dacă în urma unei investigații se dovedește că acele produse intră în UE la prețuri de dumping care pot prejudicia industria europeană. În condiții normale de piață, prețurile se dumping se calculează prin compararea prețului de export al unui produs ce intră în UE cu prețurile domestice sau costurile produsului în statul care le exportă. Într-o economie care nu este de piață, statul intervine asupra prețurilor și costurilor de producție care sunt astfel artificial micșorate și nu reflectă forțele normale ale pieței. Prin urmare, UE nu se raportează la aceste prețuri pentru a compara prețurile de export ale statutul respectiv, ci la cele practicate de ”o țară analoagă”.
”Dezbaterea privind statutul de economie de piață nu este dacă această țară este sau nu o economie de piață – ci despre metoda care va fi folosită pentru a calcula ratele de dumping în cadrul investigațiilor antidumping ce vor viza această țară după decembrie 2016”, notează Comisia.
La ora actuală, la nivelul UE există 52 de măsuri antidumping împotriva Chinei. Acestea acoperă 1,38% din importurile UE din China și vizează produse din industrii precum: oțel, inginerie mecanică, produse chimice și de ceramică. Industriile protejate în mod direct de aceste mecanisme asigură 250.000 de locuri de muncă în UE.
La finele anului trecut, SUA a recomandat Uniunii Europene să nu acorde Chinei statutul de economie de piață, avertizând că mult așteptata concesiune comercială ar putea frâna eforturile celor două părți de a impiedica firmele chineze să inunde piețele americane și europene cu produse incorect de ieftine. Oficialii de la Washington le-au transmis omologilor europeni că acest pas ar ”dezarma unilateral” comerțul european în fața celui chinez.
În spatele cortinei, dezbaterea cu privire la acordarea statutului de economie de piață sunt privite cu ochi răi de americani și apreciate drept un nou exemplu de măsură pe care europenii o adoptă pentru obținerea unor favoruri de la Beijing, respectiv pentru atragerea investițiilor chineze pentru finanțarea marilor proiecte de infrastructură ale UE.
Cancelarul german Angela Merkel susține ideea, iar cancelarul britanic George Osborne este un avocat declarat al chinezilor. Alte guverne europene, cum ar fi cel Italian, precum și un număr semnificativ de sindicate din industrii precum oțel, ceramică și textile se opun vehement.
Dezbaterea se poartă în jurul unei condiții din decretul de aderare al Chinei la OMC, din 2001. Beijing a interpretat respectiva condiție drept o desemnare automată a statutului de economie de piață la finele lui 2016.
Mulți avocați specializați în drept comercial nu sunt de acord cu această interpretare, argumentând că politicile Beijingului, printre care reglementarea prețurilor și acordarea unor subvenții substanțiale mai multor industrii ar descalifica statul Chinez pentru obținerea statutului de economie de piață.
”China a fost acceptată în Organizația Mondială a Comerțului în urmă cu 15 ani în speranța că se va transforma până acum într-o economie de piață. Nu este și ar fi greșit să fie tratată ca atare când îndeplinește atât de puține criterii”, a comentat David Martin, europarlamentar britanic, citat de FT.
Pe de altă parte, Comisia Europeană vizează îmbunătățirea relațiilor cu China pentru a putea finanța fondul de 300 de miliarde de euro destinat investițiilor în infrastructură, menite să stimuleze creșterea economică din UE.
Urmărește-ne pe Google News
