Comisia Europeană discută joi criteriile pe baza cărora cei care muncesc pentru aplicaţiile de livrări, precum Uber, Deliveroo sau Bolt, pot fi consideraţi salariaţi, transmite AFP citată de Agerpres.
În condiţiile în care milioane de livratori şi şoferi muncesc pentru aceste platforme şi sunt consideraţi liber profesionişti, ceea ce le complică accesul la măsurile de protecţie socială, proiectul executivului comunitar, care va trebui adoptat de statele membre UE şi de Parlamentul European, vrea să le clarifice statutul.
Dezbaterea cu privire la statutul celor care muncesc pentru firmele de livrări a ajuns şi în tribunalele din Uniunea Europeană, care au adoptat peste o sută de decizii şi alte câteva sute sunt aşteptate în dosare similare. Însă, hotărârile variază semnificativ, în condiţiile în care judecătorii din Spania sau Ţările de Jos au decis că persoanele care muncesc pentru platformele de livrări sunt salariate, în timp ce miercuri un tribunal din Belgia a decis împotriva mai multor zeci de livratori de la Deliveroo care doreau să fie recunoscuţi ca fiind salariaţi.
În dorinţa de armonizare, Bruxellesul a propus cinci criterii care, dacă sunt îndeplinite, platformele de livrări nu mai pot să se considere exclusiv aplicaţii din domeniul tehnologiei, ci vor trebui să se comporte ca firmele obişnuite şi să respecte aceleaşi reguli.
Potrivit informaţiilor apărute deja în presă, printre aceste criterii se numără în special acelea care iau în calcul dacă o aplicaţie stabileşte nivelul de remunerare pentru muncitorii săi, impune purtarea unei uniforme şi utilizarea anumitor echipamente sau interzice munca pentru alte companii. Dacă cel puţin două criterii sunt îndeplinite, platforma va fi considerată angajator şi, în consecinţă, va trebui să respecte obligaţiile din dreptul muncii (salariul minim, timp de lucru, norme de securitate) impuse de legislaţia din ţara respectivă.
„De prea mult timp platformele au realizat profituri uriaşe, sustrăgându-se de la obligaţiile lor de bază, pe cheltuiala muncitorilor, în timp ce susţin în mod fals că oferă posibilitatea de alegere”, susţine Ludovic Voet, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Europene (CES).
Cu toate acestea, platformele de livrări se vor putea opune calificării lor drept angajatori, dacă vor reuşi să demonstreze statutul de liber profesionişti al curierilor lor, dreptul naţional fiind ultimul arbitru.
Comisia Europeană are puteri limitate când vine vorba de politicile naţionale care au legătură cu dreptul muncii, iar platformele de livrări se confruntă în prezent cu un larg evantai de reguli naţionale.
În Spania, cei care livrează mâncare trebuie recunoscuţi ca fiind angajaţi, ceea ce a determinat Deliveroo să abandoneze această piaţă. În alte ţări, tribunalele au ordonat platformelor să încheie convenţii colective de muncă chiar dacă muncitorii lor rămân liber profesionişti.
În replică, platformele de livrări se opun oricărei reclasificări, citând un studiu realizat de firma Copenhagen Economics, conform căruia reclasificarea drept salariaţi a celor care muncesc pentru firmele de livrări ar obliga 250.000 de persoane din UE să părăsească acest sector. De asemenea, aplicaţiile de livrări susţin că criteriile avute în vedere de Bruxelles vor fi mult prea vagi, ceea ce ar antrena noi proceduri judiciare cu „consecinţe dezastruoase pentru muncitori, restaurante şi economie în sens larg”, a avertizat Delivery Platforms Europe, într-un comunicat de presă.
