Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Statul e dator angajatorilor cu 130 de milioane de euro pentru plata concediilor medicale

de Roxana Preda 2.4.2015

cnasÎn patru ani, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate a ajuns la datorii de aproape 572 milioane de lei (circa 130 de milioane de euro) față de angajatorii care trebuie să își recupereze banii pentru plata concediilor medicale. Strategia pare să mizeze pe faptul că, de cele mai multe ori, angajatorii renunță să se bată în instanță pentru acești bani.

Între timp unele companii au recurs la acțiune în instanță pentru a-și recupera banii de la stat, reușind să obțină hotărâri judecătorești definitive : în unele orașe, aceștia sunt și singurii care au reușit să primească banii.

Cele mai mari restanțe sunt înregistrate în București, situația fiind blocată și în alte patru județe din țară, potrivit lui Cristian Bușoi, președinte al CNAS în perioada 2013-2014. El a precizat pentru cursdeguvernare.ro că principala cauză care a generat aceste întârzieri în ultimii doi-trei ani țin de modalitatea de procesare a cererilor pe care angajatorii au fost obligați să le depună, după modificarea legislației, în 2011.

Concret, în ianuarie 2011, guvernul a modificat, prin ordonanță de urgență, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, astfel încât legea nu mai prevede ca modalitate de recuperare a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate deducerea din contribuţiile datorate, ci doar prin cerere de restituire adresată caselor de asigurări de sănătate: compania plătește toate contribuțiile, după care face cerere să primească înapoi banii pentru concediile medicale. Uneori așteaptă și 4 ani – și nu e sigur că nu așteaptă degeaba.

Singura modalitate de recuperare directă şi operativă a diferenţelor de indemnizaţii de concediu medical care nu au putut fi deduse din contribuţia legală pentru concedii şi indemnizaţii calculată la luna de plată, este solicitarea de restituire a acestor sume direct la casele de asigurări de sănătate.

La solicitarea cursdeguvernare.ro, purtătorul de cuvânt al CNAS, Mihaela Tănase, a precizat că, la finalul anului 2014, suma solicitată de angajator prin cererile de restituire şi a sumelor suportate din Fondul Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate este de 571.912,20 mii lei, iar numărul total al angajatorilor care au depus, în termen legal cereri de restituire care nu au fost soluţionate este de 66.481.

CNAS susține că principalul motiv care a dus la această situație este legat de lipsa de personal calificat pentru verificarea și soluționarea cererilor, în condițiile în care posturile au fost blocate în 2011, în timp ce numărul de solicitări din partea angajatorilor a crescut constant.

Un alt motiv de amânare la plată a cererilor de restituire invocat de CNAS este legat de faptul că unii angajatorii au depus cereri fără documentaţie completă (lipsă dovada plăţii perioada anterioară, lipsa declaraţiilor în evidenţa caselor de asigurări de sănătate, lipsă declaraţii rectificative), certificatele medicale cu diferite erori care nu s-au corectat de către medicii prescriptori sau agenţii economici nu au făcut rectificările necesare în urma notificărilor primite de la casele de asigurări.

Potrivit datelor oficiale transmise de CNAS, la solicitarea cursdeguvernare.ro, mare parte din restanțe se înregistrează în București.

tabelCNAS precizează că, la finalul anului 2012, numărul de cereri nesoluţionate la Casa Asigurărilor de Sănătate a Municipiului București era de 40.356. Atunci s-a  dispus  suplimentarea numărului posturilor şi constituirea unu grup de lucru care să soluţioneze cererile rămase nesoluţionate.

Astfel , în 2013 şi 2014  s-a înregistrat o creştere semnificativă  a numărului de cereri soluţionate, de la aproximativ 9000 de cereri / an în 2012, la 20.000 de cereri /an în 2013 şi 2014.

CNAS nu a putut preciza care este situația proceselor pierdute de stat în aceste situații.

Surse din mediul de afaceri, care s-au confruntat în ultimii 4 ani cu această problemă spun că, odată depusă documentația pentru concediile medicale, angajatorii își calmează și speranțele, fie pe baza experienței din anii trecuți, când nu au încasat niciun ban și nici nu au primit răspunsuri, fie pe baza experienței altora, aflați în aceeași situație.

Angajatorii acuză că așa numita documentație incompletă e doar un pretext al CNAS de a nu plăti și de a amesteca solicitările de plată în hățișul birocratic, singurii care au șanse de-a primi măcar răspunsuri oficiale sunt cei care deschid acțiuni în instanță, iar statul mizează pe faptul că cei mai mulți dintre ei renunță la bani din cauza procedurilor din justiție. Miza de până acum – 130 de milioane de euro.

”In ceea ce priveste faptul ca CNAS instiinteaza angajatorii pentru cererile incomplete, acest lucru nu se întâmplă cu titlu general, poate este valabil doar in cazuri particulare stiute numai de ei.” – spune un angajator.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.4.2015

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult