În patru ani, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate a ajuns la datorii de aproape 572 milioane de lei (circa 130 de milioane de euro) față de angajatorii care trebuie să își recupereze banii pentru plata concediilor medicale. Strategia pare să mizeze pe faptul că, de cele mai multe ori, angajatorii renunță să se bată în instanță pentru acești bani.
Între timp unele companii au recurs la acțiune în instanță pentru a-și recupera banii de la stat, reușind să obțină hotărâri judecătorești definitive : în unele orașe, aceștia sunt și singurii care au reușit să primească banii.
Cele mai mari restanțe sunt înregistrate în București, situația fiind blocată și în alte patru județe din țară, potrivit lui Cristian Bușoi, președinte al CNAS în perioada 2013-2014. El a precizat pentru cursdeguvernare.ro că principala cauză care a generat aceste întârzieri în ultimii doi-trei ani țin de modalitatea de procesare a cererilor pe care angajatorii au fost obligați să le depună, după modificarea legislației, în 2011.
Concret, în ianuarie 2011, guvernul a modificat, prin ordonanță de urgență, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, astfel încât legea nu mai prevede ca modalitate de recuperare a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate deducerea din contribuţiile datorate, ci doar prin cerere de restituire adresată caselor de asigurări de sănătate: compania plătește toate contribuțiile, după care face cerere să primească înapoi banii pentru concediile medicale. Uneori așteaptă și 4 ani – și nu e sigur că nu așteaptă degeaba.
Singura modalitate de recuperare directă şi operativă a diferenţelor de indemnizaţii de concediu medical care nu au putut fi deduse din contribuţia legală pentru concedii şi indemnizaţii calculată la luna de plată, este solicitarea de restituire a acestor sume direct la casele de asigurări de sănătate.
La solicitarea cursdeguvernare.ro, purtătorul de cuvânt al CNAS, Mihaela Tănase, a precizat că, la finalul anului 2014, suma solicitată de angajator prin cererile de restituire şi a sumelor suportate din Fondul Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate este de 571.912,20 mii lei, iar numărul total al angajatorilor care au depus, în termen legal cereri de restituire care nu au fost soluţionate este de 66.481.
CNAS susține că principalul motiv care a dus la această situație este legat de lipsa de personal calificat pentru verificarea și soluționarea cererilor, în condițiile în care posturile au fost blocate în 2011, în timp ce numărul de solicitări din partea angajatorilor a crescut constant.
Un alt motiv de amânare la plată a cererilor de restituire invocat de CNAS este legat de faptul că unii angajatorii au depus cereri fără documentaţie completă (lipsă dovada plăţii perioada anterioară, lipsa declaraţiilor în evidenţa caselor de asigurări de sănătate, lipsă declaraţii rectificative), certificatele medicale cu diferite erori care nu s-au corectat de către medicii prescriptori sau agenţii economici nu au făcut rectificările necesare în urma notificărilor primite de la casele de asigurări.
Potrivit datelor oficiale transmise de CNAS, la solicitarea cursdeguvernare.ro, mare parte din restanțe se înregistrează în București.
CNAS precizează că, la finalul anului 2012, numărul de cereri nesoluţionate la Casa Asigurărilor de Sănătate a Municipiului București era de 40.356. Atunci s-a dispus suplimentarea numărului posturilor şi constituirea unu grup de lucru care să soluţioneze cererile rămase nesoluţionate.
Astfel , în 2013 şi 2014 s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de cereri soluţionate, de la aproximativ 9000 de cereri / an în 2012, la 20.000 de cereri /an în 2013 şi 2014.
CNAS nu a putut preciza care este situația proceselor pierdute de stat în aceste situații.
Surse din mediul de afaceri, care s-au confruntat în ultimii 4 ani cu această problemă spun că, odată depusă documentația pentru concediile medicale, angajatorii își calmează și speranțele, fie pe baza experienței din anii trecuți, când nu au încasat niciun ban și nici nu au primit răspunsuri, fie pe baza experienței altora, aflați în aceeași situație.
Angajatorii acuză că așa numita documentație incompletă e doar un pretext al CNAS de a nu plăti și de a amesteca solicitările de plată în hățișul birocratic, singurii care au șanse de-a primi măcar răspunsuri oficiale sunt cei care deschid acțiuni în instanță, iar statul mizează pe faptul că cei mai mulți dintre ei renunță la bani din cauza procedurilor din justiție. Miza de până acum – 130 de milioane de euro.
”In ceea ce priveste faptul ca CNAS instiinteaza angajatorii pentru cererile incomplete, acest lucru nu se întâmplă cu titlu general, poate este valabil doar in cazuri particulare stiute numai de ei.” – spune un angajator.
