Ministrul Justiției din Ungaria, Judit Varga, a cerut luni convocarea unei reuniuni extraordinare a Comitetului pentru libertate digitală, în legătură cu ceea ce a calificat drept încălcări ale normelor democratice de către giganţii tehnologiei.
În weekend, Franța a formulat și ea o prevedere ce obligă rețelele sociale să modereze conținutul, iar alte state au anunțat intenții similare, în contextul atacului asupra Capitoliului și al blocării conturilor președintelui în funcție Donald Trump.
Statele membre doresc reglementarea imediată domeniul, fără a aștepta adoptarea la nivel UE a Actului legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act, DSA), care ar putea avea loc abia în decembrie 2023, în condițiile în care urmează alegeri importante în mai multe țări.
Franța vrea să amendeze cât mai rapid platformele
Parisul intenționează să integreze unele dintre măsurile prezentate de Comisia Europeană, în proiectul pentru consolidarea principiilor Republicii, o lege împotriva separatismului islamist, o lege ce ce va discutată săptămâna aceasta în Adunarea Națională și s-ar putea să fie aprobată peste câteva luni, cu mult înainte de adoptarea legislației europene pe același subiect.
(Citiți și: ””Nu-l putem lăsa doar pe Zuckerberg să decidă”: UE pregătește noi reglementări ale platformelor sociale după reacția acestora la revoltele din SUA”)
Reglementarea franceză va impune mai multe obligații platformelor, inclusiv pe cea referitoare la mai multă transparență privind procesul de moderare a conținutului, dar nu prevede o limită de timp în care conținutul ilegal trebuie eliminat. De asemenea, Franța vrea să poată amenda companiile respective cu 6% din cifra de afaceri anuală, în cazul infracțiunilor repetate.
Un purtător de cuvânt al Comisiei, citat de Politico, a declarat că Parisul trebuie să notifice Bruxelles-ul în legătură cu acest amendament vizânt rețelele sociale, iar executivul UE va evalua dacă reglementarea este conformă legislației Uniunii.
Deocamdată, Franța nu a notificat Comisia.
Unii oficiali UE interpretează acțiunea Franței ca pe o mișcare prin care dorește să se asigure că instituțiile europene vor adopta o versiune a DSA dorită de Paris.
Dacă Franța crede că acest lucru va stopa Parlamentul European să modifice textul într-o formă sau alta, greșește, a declarat un oficial UE care a dorit să-și păstreze anonimatul. Acest lucru, a mai spus acesta, nu va face altceva decât să îngreuneze discuțiile de la nivelul Consiliului.
Franța nu a definit ce companii vor fi etichetate ca mari platforme, până acum, spre deosebire de Comisie. Dacă va fi adoptată, reglementarea franceză va funcționa doar până în decembrie 2023, când Parisul se așteaptă să intre în vigoare.
Alte state care accelerează reglementările la nivel național, fără a aștepta DSA
Franța nu este singurul stat membru care introduc norme naționale înainte de finalizarea celor de la nivel european.
Polonia a anunțat că pregătește o lege care să interzică blocarea conturilor de pe rețelele sociale de către companiile care dețin aceste platforme.
Varșovia a explicat că dorește protejarea dreptului la liberă exprimare, însă activiștii din domeniu susțin că reglementarea nu va face altceva decât să ofere nu vor fi eliminate de pe rețelele sociale, așa cum i s-a întâmplat lui Donald Trump.
De asemenea, Austria intenționează să introducă reguli similare pentru mesajele care incită la ură de pe platformele online și încalcă legislația națională referitoare la discursul ce instigă la ură.
Germania anticipează al doilea pachet legislativ prezentat de Comisia Europeană, Actul legislativ privind piețele digitale, ce vizează comportamente ale platformelor care acționează ca niște „controlori digitali ai fluxului de informație” pe piața unică.
Amendamentele anunțate de Berlin ar putea conferi autorității în domeniu competențe suplimentare de a interveni pe piețele digitale și de a acționa înainte ca diferite companii să ocupe poziții dominante.
(Citiți și: ”Angela Merkel consideră ”problematică” suspendarea președintelui Trump de pe rețelele de socializare”)
Ungaria acuză cenzurarea opiniilor conservatoare
Ungaria vrea sancționarea rețelelor sociale pentru ceea ce ministrul numește “abuzarea sistemică” a dreptului la liberă exprimare, scrie Reuters.
„Facebook limitează vizibilitatea opiniilor creștine, conservatoare, de dreapta. Am și experiență personală în acest sens”, a declarat ministrul Justiției, Judit Varga, fără a detalia.
Aceasta a afirmat că marile companii de IT încalcă „toate normele legale democratice fundamentale care formează baza culturii de tip occidental” prin restrângerea în secret a vizibilităţii sau „blocarea din umbră” a anumitor utilizatori „din motive politice”.
Actul legislativ privind serviciile digitale
Bruxelles-ul dezbate în acest moment proiectul de Act legislativ privind serviciile digitale (DSA), un set de reguli ce fac parte din Strategia digitală europeană, prin care se urmărește consolidarea pieței unice a serviciilor digitale, promovarea inovarii și a competitivității mediului online european.
Implementarea unui set de normele ex ante care vizează activitatea marilor platformele online care până în prezent au „stabilit regulile jocului” pentru utilizatorii și concurenții lor. Inițiativa urmărește să garanteze că aceste platforme se comportă corect și oferă totodată posibilitatea concurenților de a contesta orice abatere de la aceste reguli.
Argumentația Comisiei Europene:
În temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, se vor institui obligații juridice la nivelul UE pentru toate serviciile digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conținut, inclusiv noi proceduri pentru eliminarea mai rapidă a conținutului ilegal, precum și o protecție cuprinzătoare a drepturilor fundamentale ale utilizatorilor online.
Noul cadru va reechilibra drepturile și responsabilitățile utilizatorilor, ale platformelor intermediare și ale autorităților publice și are la bază valorile europene – printre care respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept.
Propunerea completează Planul de acțiune pentru democrația europeană, care vizează sporirea rezilienței democrațiilor.
Platformele care ajung la peste 10 % din populația UE (45 de milioane de utilizatori) sunt considerate a avea un caracter sistemic și pentru ele se instituie nu doar obligații specifice de a-și controla propriile riscuri, ci și o nouă structură de supraveghere.
