După mai multe săptămâni de restricții menite să limiteze răspândirea noului coronavirus, unele state europene încep să transmită semnale optimiste, în sensul relaxării graduale, prudente, a unora dintre limitări, în paralel cu intensificarea acțiunilor de susținere a economiei, arată cea mai recentă ediție a Deloitte COVID-19 European measures, care sintetizează măsurile generale, economice și sociale adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 de către multiple țări europene.
Cele mai multe dintre deciziile care vizează sprijinirea economiei se adresează în principal companiilor mici și mijlocii, care au resimțit imediat efectele crizei, și includ posibilitatea amânării plății taxelor și/sau a ratelor bancare, precum și facilități de finanțare, prin garanții de stat la contractarea creditelor, dobânzi preferențiale pentru sectoarele grav afectate etc.
Totuși, unele state au anunțat sau au adoptat deja măsuri de sprijinire și pentru companiile mari. Printre acestea se numără Germania, care oferă companiilor mari garanții pentru creditele acordate de KFW Bank, banca deținută de stat, Lituania, care pune la dispoziție un fond special pentru asigurarea lichidității, Slovacia, unde se așteaptă noi măsuri dedicate acestui segment de companii, precum și Polonia sau Slovenia.
În ceea ce privește semnalele de relaxare a restricțiilor, unele dintre acestea provin din Cehia, care permite, începând din data de 7 aprilie, efectuarea de activități sportive individuale în aer liber, alte activități în parcuri, în natură și în alte locuri publice accesibile, dar cu anumite limitări, menite să asigure protecția, cum ar fi purtarea de măști și menținerea distanței. De asemenea, începând din 14 aprilie, cehii pot călători în străinătate pentru „activități esențiale”, cum ar fi deplasări în interes de serviciu, controale medicale sau vizitarea familiei, cu mențiunea că fiecare călătorie va fi urmată de 14 zile de carantină obligatorie.
Alte state au anunțat că vor relaxa restricțiile în perioada următoare, pentru a permite reluarea activităților economice, cum este cazul Austriei, al Spaniei și al Poloniei, ori că iau în calcul această opțiune, cum este cazul Germaniei, unde urmează consultări între cancelarul Angela Merkel și landurile federale.
Indiferent de regiunea în care se află sau de modelul economic pe care se bazează, statele europene au un element comun când vine vorba de abordare: prudența, în linie cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care a subliniat că, deși controlul răspândirii virusului pare să dea unele semne de progres, este prea devreme pentru a renunța la măsurile de protecție. Țările europene fac pași mici și precauți în această direcție, însă, poate mai important decât amploarea deciziilor este chiar mesajul de optimism pe care îl transmit.
România nu a atins încă vârful pandemiei – drept dovadă în acest sens, decretul pentru prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile tocmai a fost semnat de președinte și publicat în Monitorul Oficial, acesta conținând totodată noi măsuri menite să răspundă unor carențe în defensiva statului împotriva răspândirii pandemiei și a efectelor acesteia, inclusiv în domeniul economic și social. De asemenea, mediul de business încă face eforturi pentru a se adapta la situația nou creată, în speranța că lucrurile vor reveni la normal în curând.
Companiile care par să reușească în acest demers sunt cele care au început să privească situația în care se află drept „noua normalitate” și, în consecință, se reinventează. Starea generală rămâne, însă, caracterizată de atenția sporită la noile reglementări și la facilitățile anunțate de stat pentru a sprijini economia, precum și de viteza de reacție pentru a asigura conformarea și, mai ales, supraviețuirea businessului.
*
Andreea Artenie, Partener Reff & Asociații, societatea de avocați membră a rețelei Deloitte Legal
Urmărește-ne pe Google News
