Președintele Klaus Iohannis, alături de președinții statelor membre NATO din Europa Centrală și de Est, a semnat o declarație comună prin care reiterează sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, potrivit unui comunicat transmis duminică de Administrația Prezidențială.
“Noi, președinții statelor din Europa Centrală și de Est, țări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului și au văzut cu ochii lor efectele agresiunii ruse, nu putem rămâne tăcuți în fața încălcării flagrante a dreptului internațional de către Federația Rusă, motiv pentru care transmitem următoarea declarație:
Reiterăm susținerea noastră pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene. Susținem ferm decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”, se arată în declarația comună.
Concluziile summitului de la București
Extinderea Alianţei Nord-Atlantice a fost tema cea mai sensibilă de pe agenda discuțiilor summitului NATO de la Bucureşti, la care a participat și liderul rus, Vladimir Putin.
Negocierile privind aderarea Ucrainei și Georgiei s-au blocat din cauza lipsei unui consens, dar în declarația finală a reuniunii din 2008 se promite o viitoare acceptare a acestora în Alianță.
”NATO salută aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și ale Georgiei de aderare la NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre NATO. Ambele națiuni au adus contribuții valoroase la operațiunile Alianței. Salutăm reformele democratice din Ucraina și Georgia și așteptăm cu nerăbdare alegeri parlamentare libere și corecte în Georgia în mai”, se arată în declarația oficială.
Aceasta mai prevedea și faptul că cele două state pot începe procedura de aplicare la statutul de membru (Membership Action plan – MAP).
Ulterior, președintele rus Vladimir Putin a criticat extinderea NATO, despre care a afirmat că are loc fără a ţine cont de interesele Rusiei.
”Extinderea continuă a NATO, crearea de noi infrastructuri în noile state membre, scutul american anti-rachetă sunt aspecte care nu contribuie la creşterea încrederii între NATO şi Rusia. Această imagine a unui bloc militar puternic la graniţele noastre va fi interpretată în Rusia ca o ameninţare la adresa securităţii noastre”, a spus atunci liderul de la Kremlin.
Liderii ECE cer sporirea ajutorului militar pentru Ucraina
Liderii ECE au mai cerut totodată Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate.
“Susținem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate și încurajăm toate statele aliate să își sporească substanțial ajutorul militar pentru Ucraina. Toți cei care comit crime de agresiune trebuie trași la răspundere și aduși în fața justiției”, prevede documentul.
Declarația este semnată de președintele României, Klaus Iohannis, președintele ceh, Milos Zeman, președintele Estoniei, Alar Karis, președintele Letoniei, Egils Levits, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, președintele Republicii Muntenegru, Milo Dukanovic, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Slovaciei, Zuzana Caputova.
***
