Angajată într-un conflict cu Rusia, Ucraina traversează un moment neobişnuit: pentru prima dată de la semnarea acordului Minsk II, în februarie, tunurile au tăcut pe linia de front. Iar Petro Poroşenko ar putea să intre într-o nouă etapă a mandatului său.
O analiză a publicaţiei americane Stars and Stripe afirmă că Petro Poroşenko trebuie să convingă marile puteri că Ucraina are în continuare nevoie de sprijin militar, însă concomitent trebuie să declanşeze o ofensivă, la fel de importantă ca cea purtată în est, împotriva corupţiei din interiorul graniţelor.
Teoria lui Petro Poroşenko: Rusia s-a convins că acţiunile militare nu dau rezultate
Petro Poroşenko este aşteptat în septembrie la New York, unde va participa la Adunarea Generală a ONU. Aici, scrie publicaţia americană Stars and Stripe, liderul ucrainean va presa pentru sporirea asistenţei militare, dar cel mai mare ajutor pe care SUA le pot oferi Ucrainei în acest moment este acela de a presa pentru menţinerea „unităţii transatlantice” în ceea ce priveşte menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei, după cum a afirmat recent Petro Poroşenko.
„Rusia a luat decizia. Nu ştiu exact cât timp va dura, dar Moscova a dat ordin de încetare a focului. Pe linia frontului nu am avut niciun obuz tras în ultimele zile. Zero. E prima dată, de un an şi jumătate, de când a izbucnit conflictul, când se întâmplă aşa ceva”, afirmă Petro Poroşenko.
Preşedintele Ucrainei este convins că Moscova a schimbat tactica în Ucraina, sătulă să tot nege implicarea forţelor sale armate în conflict.
În urmă cu 2 săptămâni, 3 agenţi de securitate au fost omorâţi în faţa Parlamentului din Kiev, într-un atac cu bombă declanşat în timpul unor proteste organizate de extrema dreaptă din Ucraina. Vladimir Putin a înţeles că atacurile directe executate pe linia frontului nu îi asigură victoria, afirmă Petro Poroşenko, iar sancţiunile internaţionale afectează econbomoa rusă mai mult decât anticipa Kremlinul.
În consecinţă, afirmă Petro Poroşenko, Vladimir Putin a schimbat tactica şi încearcă să destabilizeze din interior situaţia din Ucraina.
Unde s-a blocat lupta anti-corupţie
Publicaţia americană constată că, de la preluarea mandatului în iunie 2014, preşedintele Ucrainei a fost forţat să se concentreze pe chestiuni de ordin militar, situaţie care a condus către o insuficientă susţinere a reformelor interne. Există chiar suspiciunea că războiul a fost folosit ca pretext pentru inacţiune în acest domeniu.
Încetarea focului pe frontul de est pune presiune pe Kiev să treacă la implementarea reformelor solicitate încă de la finalul anului 2013, când au început masivele manifestaţii de stradă pro-Occidentale.
Chiar şi pe perioada războiului cu separatiştii, în Ucraina au existat grupuri de lucru, constituite la nivel de experţi, care au elaborat planuri şi proiecte de lege menite să dinamizeze lupta anti-corupţie, o cerinţă de bază a celor care au participat la „Maidanul” de la Kiev.
Problema guvernului Ucrainei este că nu a implementat mai nimic din ce au propus experţii, iar apropiatele alegeri locale, planificate pe 25 octombrie, readuc în actualitate această temă.
Voci critice din Ucraina îl identifică pe premierul Arseniy Yatsenyuk ca fiind cel care blochează noua legislaţie menită să combată corupţia. Premierul afirmă că lupta împotriva corupţiei este o prioritate, iar preşedintele Poroşenko pare mulţumit de prestaţia premierului, asigurându-l de deplina sa susţinere.
Dar lucrurile se schimbă în Ucraina, cu paşi mici dar semnificativi.
Vânt de schimbare
De două luni deja, o nouă forţă de poliţie este prezentă pe străzile din Kiev şi din alte oraşe importante. Treptat, treptat, ei îi vor înlocui pe vechii poliţişti ucraineni, care păreau mai preocupaţi de încasarea taxelor de protecţie decât de apărarea legii.
Proaspeţii poliţişti au fost recrutaţi din rândul civililor, au fost pregătiţi vreme de 10 săptămâni şi au fost trimişi pe străzi în luna iunie. La scurt timp au câştigat admiraţia populaţiei şi duşmănia celor care se opun reformării structurii de Poliţie.
Adjunctul ministrului de Interne, Eka Zguladze, este cea care susţine acest proiect şi care a câştigat deja câteva bătălii în Parlament împotriva celor care se opuneau planurilor sale.
Eka Zguladze este de origine georgiană şi a jucat un rol similar în patria natală, unde a făcut parte din guvernul reformator al lui Mihail Saakashvili, instalat după schimbarea guvernului post- sovietic, în 2003.
Însuşi Saakashvili a fost „importat” în Ucraina, unde a fost numit, în mai 2015, guvernator al Odessei, poziţie din care a declanşat propria campanie locală anti-corupţie, insuficint susţinută de guvernul central.
Campania anti-corupţie va da rezultate după ce din aparatul birocratic şi din diversele eşaloane ale guvernului vor dispărea figurile controversate.
„Avem acum aceeaşi oameni puşi în alte poziţii”, afirmă Mustafa Nayyem, un ziarist ajuns parlamentar şi numărul doi în partidul lui Petro Poroşenko. El asigură însă că „un al treilea Maidan” este pe cale să înceapă: de data aceasta, revoluţia nu va începe în stradă, ci pe coridoarele puterii, acolo unde au început să apară tineri cu mentalităţi occidentale.
