Economia globală a prins un avânt neașteptat pe finalul anului, deoarece scăderea inflației face posibilă o aterizare lină care părea puțin probabilă. Dar în timp ce partea economică este pe o tendință pozitivă, între timp au apărut obstacole politice în calea expansiunii economice, se arată într-un articol al Bloomberg, în care se analizează climatul în care se vor reuni la Washington șefii marilor bănci centrale, miniștrii de finanțe din întreaga lume împreună cu conducerile Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale.
Una dintre necunoscute constă în rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA care proiectează perspective total diferite pentru întreaga lume.
Această necunoscută se alătură altora precum creșterea datoriilor guvernamentale, escaladarea conflcitului din Orientul Mijlociu, războiul declanșat de Rusia în Ucraina și amplificarea tensiunilor din Taiwan.
Pe acest fundal, miniștrii de finanțe și șefii băncilor centrale care se vor reuni săptămâna aceasta la Washington pentru a participa la reuniunea anuală a Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale.
Perspective neclare ale economiei globale
„Nu vă așteptați la vreo sărbătoare a victoriei”, a declarat șefa FMI, Kristalina Georgieva, înainte de începerea lucrărilor reuniunii FMI și BM. „Mă aștept ca oamenii să plece după discuțiile de aici oarecum mai optimiști și în același timp mai speriați – sperăm ca îngrijorările să îi determine să acționeze mai rapid”, a spus Georgieva.
Șomajul în economiile avansate rămâne la același nivel ca în 2022, în momentul în care băncile centrale au început să ridice costurile împrumuturilor în cel mai rapid ritm din ultimele decenii, potrivit OCDE.
Bloomberg Economics estimează că PIB-ul global va crește cu 3% în acest an, sub ritmul de 3,3% din 2023, dar foarte departe de previziunile de la începutul anului.
Consumatorii din SUA continuă să cheltuiască, iar companiile americane continuă să creeze noi locuri de muncă. Și în timp ce cererea este în declin în toată Europa, economia ar trebui să continue avansul.
China se luptă să-și atingă ținta de 5%
Între timp, guvernul Chinei injectează zilnic stimulente fiscale pentru a stopa declinul sectorului imobiliar. Este posibil ca aceste măsuri să nu fie la fie la nivelul așteptărilor piețelor bursiere, dar ar trebui să fie suficiente perntru a atinge ținta de creștere economică pentru acest an de 5%.
Dar rezistența marilor economii ale lumii este pe cale să fie testată la șocuri, în special în cazul SUA. În timp ce candidata democrată, actualul vicepreședinte Kamala Harris promite continuarea politicii administrației Joe Biden, contracandidatul ei, fostul președinte Donald Trump a anunțat că în cazul în care va fi ales va adopta politici care vor trimite unde șoc în comerțul mondial.
Taxele vamale dorite de Donald Trump ar perturba comerțul global
Trump a promis că va impune tarife vamale de minim 10% la toate mărfurile importate și de 60% – sau peste – pentru importurile din China. Aceasta va fi o rețetă pentru declanșarea „haosului pentru afacerile globale”, conform analizei comune a Wendy Edelberg de la Brookings Institution și Maurice Obstfeld de la Peterson Institute for International Economics.
Însă Donald Trump nu vede lucrurile în acest mod.
„Cu cât tariful este mai mare, cu atât este mai probabil ca compania să vină în Statele Unite și să construiască o fabrică în Statele Unite, astfel încât să nu fie nevoită să plătească tariful”,
„Cu cât taxele vamale sunt mai mari, cu atât este mai prpbabil ca companiile să își dorească să contruiască fabrici în SUA, astfel încât să fie scutite de plata tarifelor vamale”, a declarat fostul președinte pentru Bloomberg într-un interviu din 15 octombrie.
Cu toate acestea, proiecțiile economice arată că SUA sunt cele care vor avea cel mai mult de pierdut. Dacă China ripostează împotriva taxelor vamale propuse de Trump cu aceeași monedă, PIB SUA ar putea scădea cu 0,8% până la alegerile dinj 2028, potrivit Bloomberg Economics. În schimb efectul asupra economiei chineze va fi la jumătate și mai redus pentru UE și Japonia.
UE este mai expusă la șocuri
Uniunea Europeană s-ar confrunta cu mai multe pierderi dacă mărfurile chineze își vor face drum către Europa într-o perioadă în care industria locală se confruntă cu prăbușirea cererii. Investițiile în cadrul UE nu și-au revenit niciodată pe deplin la nivelurile antepandemice și sunt în scădere de la finele anului trecut, consumul privat se menține slab, în ciuda creșterilor solide ale salariilor, a diminuării presiunilor inflaționiste și a unei piețe a forței de muncă ce s-a menținut solidă până în prezent.
Săptămâna trecută, BCE a redus ratele dobânzilor pentru a treia oară începând cu iunie, și a sugerat că inflația va reveni la ținta de 2% mai devreme decât se prevedea anterior și și-a exprimat încrederea că o recesiune poate fi evitată.
„Nu ne-am pierdut încrederea în obținerea unei aterizări line a economiei”, a declarat președinta BCE Christine Lagarde în urma deciziei de joi, adăugând că un nou război comercial ar pune în pericol un astfel de rezultat.
„Orice restricție, orice incertitudine, orice obstacol în calea comerțului contează pentru o economie precum economia europeană, care este foarte deschisă”, a spus ea.
Războaie și datoriile suverane
Spectrul unui război comercial se profilează pe măsură ce războaiele adevărate continuă să se desfășoare în Ucraina și Orientul Mijlociu.
Un război extins în întreg Orientul Mijlociu ar avea consecințe mult dincolo de granițele regiunii. Bloomberg Economics estimează în cazul acestui scenariu că prețul petrolului va depăși 100 de dolari pe baril și un val al vânzărilor pentru reducerea riscurilor pe piețele financiare ar scădea cu o jumătate de punct procentual creșterea globală în următoarele patru trimestre și ar crește rata inflației cu 0,6 puncte procentuale.
Creșterea îndatorării guvernelor la nivel global este un alt risc. Ori de câte ori va urma o încetinire a economiilor, guvernele vor avea mai puține opțiuni cu privire la modul de răspuns. FMI a anunțat că datoria publică globală va ajunge anul acesta la 100 de trilioane de dolari, sau 93% din produsul intern brut global și a avertizat că guvernele vor trebui să ia decizii dure pentru a-și stabiliza finanțele.
Departamentul Trezoreriei al SUA a raportat vineri că povara datoriilor, respectiv chletuiala cu dobânzile, a urcat la nivelul maxim din ultimii 28 de ani, ca efect al combinației dintre deficitele bugetare masive și rate mai mari ale dobânzilor.
„Sunt foarte îngrijorat de lipsa spațiului fiscal și, de asemenea, dacă îngrijorările legate de inflație vor putea duce la decizii mai proaste de politică monetară față de un șoc major”, a spus Karen Dynan, profesor la Harvard Kennedy School și fost economist Fed. „Politica monetară va fi nevoită să accepte compromisuri grele.”
Acesta este motivul pentru care atât geopolitica, cât și datoria publică sunt în capul listei pentru factorii de decizie care se vor reuni săptămâna aceasta la Washington.
„Cum poți avea o aterizare lină într-o lume care se prăbușește? Nu cred că SUA sau orice altă economie poate ateriza lin în mediul actual”, a declarat Peter Praet, fost economist șef al BCE. „Vor fi șocuri care ne vor afecta”, completează el.
***
Urmărește-ne pe Google News
