Autoritățile din România vor începe pe 15 martie măsurătorile pe brațul Chilia și pe canalul Bîstroe, a anunțat Ministerul Transporturilor vineri, după prima discuție pe care oficiali români și ucraineni au avut-o în legătură cu lucrările de dragare ce ar afecta ecosistemul Deltei Dunării.
Discuțiile dintre cele două părți au avut loc în format de videoconferință, la nivel de experți și coordonată la nivel de secretari de stat.
Ce au stabilit cele două părți:
- Partea română va începe măsurătorile pe brațul Chilia și canalul Bîstroe din data de 15 martie 202.3.
- S-a stabilit ca punct unic de contact câte un expert al fiecărei părţi.
- Experții se vor întâlni luni, 6 martie 2023, pentru a stabili detaliile planului de efectuare a măsurătorilor pe Brațul Chilia și pe Canalul Bîstroe, acestea fiind estimate să dureze 10 zile.
- Partea română și-a arătat disponibilitatea ca la aceste măsurători să fie prezenți și specialiști din Ucraina, dar și ai unor instituții terțe.
- Partea ucraineană va asigura securitatea navelor și personalului românesc, pe toată perioada activităţilor de măsurare.
Scandalul Bîstroe
Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bîstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi (ecosistemul – n.red.) Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”.
Ambasada Ucrainei la București a reacționat, într-un răspuns oficial adresat MAE, susținând că în zonă se execută lucrări de întreținere a căii navigabile ce respectă legislația ucraineană și acordurile și convențiile internaționale.
Înainte de anunțul Ambasadei Ucrainei în România, Ministerul ucrainean al Infrastructurii a scris pe Twitter că adâncimea Canalului Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”, referindu-se la faptul că se crează o nouă cale pentru exporturile țării aflate în război.
Lucrările de adâncire a Canalului Bîstroe sunt însă interzise prin mai multe tratate internaționale din cauza faptului că ar putea avea ca efect distrugerea biosferei Deltei Dunării.
(Citește și: „Comisarul Adina Vălean despre canalul Bîstroe: Comisia Dunării să facă măsurători acolo„)
Pe canalul Bîstroe pot trece în acest moment barje și șlepuri face ruta accesibilă și navelor maritime, care ar ajunge în Marea Neagră fără să mai fie nevoite să mergă pe sectorul românesc al Dunării.
Anul trecut, Ucraina a cerut și a obținut acordul României să transporte cereale pe canalul Bîstroe.
Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bîstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, declara ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, citat de Reuters.
Explicațiile au venit în contextul în care Bucureștiul a cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj pe Bîstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a verifica ce lucrări au fost făcute.
***
