Agenţia Standard&Poor’s (S&P) a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung la „BBB-” (recomandat investiţiilor), cu perspectivă stabilă.
Pe de o parte, rating-ul a fost susţinut de gradul moderat de îndatorare al României şi de perspectivele relativ ferme de creştere economică, iar pe de altă parte a fost constrâns de „cadrul în continuare slab de guvernanţă, în ciuda eforturilor recente de combatere a corupţiei, de un PIB pe cap de locuitor redus faţă de cel din regiune şi de o datorie privată mare – deşi în scădere – în valută, care poate restricţiona transmiterea eficientă a politicii monetare„, notează analiştii S&P.
Agenţia de rating se aşteaptă ca România să înregistreze o creştere economică medie anuală de 2,6% în perioada 2015-2018.
Totodată, S&P anticipează pentru acest an o creştere economică de 3% din PIB şi un nivel al investiţiilor cu o treime mai scăzut decât vârful înregistrat înainte de criză.
Printre posibilele riscuri care ar putea pune în pericol creşterea economică din România se numără absorbţia scăzută de fonduri europene, investiţiile publice mici, un context internaţional incert şi investiţii străine directe mai mici decât nivelul anticipat, notează analiştii.
„O revenire mai slabă decât cea proiectată a creditării din sectorul privat, dominat de bănci cu capital străin, ar putea, de asemenea, constitui un risc adiţional, precum şi posibilitatea ca majorările salariale să depăşească creşterea productivităţii, ceea ce ar duce la o pierdere a competitivităţii externe„, se arată în informarea transmisă de S&P.
S&P: Există riscul creşterii deficitului ca urmare a unui val de măsuri populiste
Analiştii notează că România a făcut progrese în ceea ce priveşte echilibrarea finanţelor publice, însă văd modificările aduse Codului Fiscal drept „un pas înapoi faţă de ţintele atinse”.
„Anticipăm o lărgire a deficitului bugetului general consolidat către nivelul de 3% în 2017„, se arată în documentul citat.
Un alt risc identificat se referă la o nouă reducere a fiscalităţii pe fondul alegerilor parlamentare din 2016.
„Propunerea majorării salariilor din sectorul bugetar sunt un exemplu de astfel de risc. Într-adevăr, calendarul electoral şi evenimentele din sfera politică din România – cum ar fi procesul premierului Victor Ponta, acuzat de corupţie – ar putea determina un nou val de măsuri populiste„, notează S&P.
Ce ar determina o creştere a rating-ului României
Rating-urile acordate de agenţii precum S&P, Fitch sau Moody’s sunt unul dintre indicatorii luaţi în calcul de investitorii străini atunci când apreciază atractivitatea unui stat. Calificativele influenţează, cel puţin în teorie, costurile de împrumut ale României de pe pieţele financiare internaţionale.
S&P a identificat o serie de factori care ar duce la creşterea rating-ului României sau la retrogradarea acestuia.
„Am putea creşte rating-ul României dacă va continua consolidarea bugetară şi dacă măsurile de restructurare a companiilor de stat ar fi implementate cu succes, ceea ce ar duce la o scădere a datoriei guvernamentale nete şi dacă aceasta ar fi dublată de o scădere a vulnerabilităţii sectorului privat faţă de fluctuaţiile cursului de schimb„, notează analiştii.
De asemenea, România ar putea fi retrogradată dacă „vom considera că o inversare a politicilor vor duce la creşterea semnificativă a deficitului şi datoriei„, dacă „reapar dezechilibre externe” sau dacă „stabilitatea sistemului financiar din România este slăbită„.
S&P, cea mai dură agenţie în raport cu România
S&P a avut una dintre cele mai dure poziţii faţă de România în rândul marilor agenţii de rating.
Agenţia a fost prima care a retrogradat, în toamna anului 2008, rating-ul suveran al României în clasa nerecomandată investiţiilor şi ultima agenţie care a îmbunătăţit rating-ul, cinci ani şi jumătate mai târziu.
Astfel, în timpul crizei, România a devenit primul stat membru al Uniunii Europene încadrat la categoria „junk”, clasă din care a ieşit în mai 2014, când analiştii S&P au văzut „un progres rapid în îmbunătăţirea balanţei externe”.
Agenţia Fitch a retrogradat la rândul ei ratingul României la junk în toamna anului 2008, însă acesta a fost îmbunătăţi la „investment grade” în trei ani mai târziu, în timp ce Moody’s a menţinut în toată această perioadă calificativul recomandat investiţiilor pentru România.
Urmărește-ne pe Google News
