Sondaj INSCOP - ascensiunea curentului naționalist în epoca dezinformării
miercuri

27 octombrie, 2021

Sondaj INSCOP / Cum arată specificul naționalismului românesc: creștinism, familie tradițională, neapărat în UE, departe de Rusia, prioritate zero: dezvoltare economică

28 iunie, 2021

Curentul naționalist pare să crească în aploare în România, dar, potrivit unui sondaj INSCOP, naționalismul românesc împărtășește valorile europene în ceea ce privește drepturilor minorităților naționale și nu acceptă apropierea față de Rusia.

Potrivit sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a, 59,5% din populație ar vota un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională.

Procentul reprezintă aprox. 42% din totalul populației.


Susținerea unei formațiuni naționaliste atinge cota maximă (59,5%) cu câteva condiții pe care să le respecte acel partid:

  • să nu susțină ieșirea României din UE,
  • să nu susțină apropierea de Rusia
  • să nu ceară restrângerea drepturilor minorităților naționale

Dacă nu sunt respectate aceste condiții:

  • doar 12% din totalul populației ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune o apropiere de Rusia
  • doar 21% din totalul populației ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune ieșirea României din UE
  • doar 15% din totalul populației ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune restrângerea drepturilor minorităților naționale

Reguli europene vs. interese naționale

28% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 31,9% în martie).
64,8% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 64,2% în martie). 7,2% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: respondenții din urbanul sub 90.000 de locuitori consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE.


Tinerii sub 30 de ani și persoanele care declară că reușesc din punct de vedere al venitului lunar să aibă tot ce le trebuie sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale.

Ierarhia percepțiilor referitoare la interesul național

Respondenții au fost întrebați care cred că sunt primele trei interese naționale ale României dintr-o listă predefinită. Luând în considerare doar prima alegere făcută, raportată la totalul eșantionului, pe primul loc în ierarhia intereselor naționale se situează dezvoltarea economiei (32,6%).

Urmează întărirea rolului României în UE (24), dezvoltarea infrastructurii de transport (11,9%), protejarea grupurilor de populație vulnerabile (7,7%), întărirea capcității militare (6,8%), păstrarea valorilor naționale românești (6,6%), dezvoltarea relațiilor economice cu China sau Rusia (6%) și naționalizarea resurselor naturale (4,4%).

Potențiala ieșire din UE a României

Din cei 64,8% care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE, 64,5% cred că ieșirea din UE ar afecta interesele naționale ale țării noastre, ceea ce reprezintă aproximativ 42% din totalul eșantionului/populației. 29,4% (19% din total eșantion) cred că ieșirea din UE nu ar afecta interesele naționale. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,1%.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta sub 30 de ani, locuitorii din București și din regiunea Nord Est consideră într-o proporție mai mare decât media că ieșirea din UE ar afecta interesele țării noastre.

Sunt de părere că ieșirea din UE nu ar afecta interesele țării noastre cu precădere: persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, persoanele din mediul rural și gulerele albastre.

Dezvoltare economică în viitor

Afirmația ” În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 62,9% dintre cei intervievați. 27% consideră că ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene”, iar 10,1% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Tinerii, cei cu educație superioară, locuitorii din regiunea Nord Est și București Ilfov sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația ” În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene”.

Sunt de acord cu afirmația ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” mai ales cei care declară că venitul lunar nu le ajunge nici pentru strictul necesar.

Intenția generică de vot pentru un partid naționalist

59,5% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională. 34,8% declară că nu ar vota un astfel de partid.

Analiza socio-demografică: Ar fi înclinați să voteze pentru un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională în special gulere albastre, locuitorii din regiunile Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia și Sud Est și persoanele care declară că venitul lunar nu le ajunge nici pentru strictul necesar.

Cei care declară că nu ar vota cu un astfel de partid sunt cu precădere: persoane cu educație superioară și gulere albe.

Partid naționalist – propuneri ieșire din UE

Dintre cei 59,5% care declară că ar vota un partid naționalist, 35,5%  (ceea ce reprezintă 21% din totalul eșantionului/populației)  și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană și 60%  (ceea ce reprezintă 36% din totalul eșantionului/populației) nu ar mai vota pentru un partid naționalist. 4% nu știu sau nu răspund

Analiza socio-demografică: Cei care și-ar menține opțiunea de vot pentru un partid naționalist, care ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană sunt mai ales persoane cu vârsta între 45 și 59 de ani, care declară că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar.

Partid naționalist – apropiere de Rusia

Dintre cei 59,5% care declară că ar vota un partid naționalist, 21,3%  (ceea ce reprezintă 12% din totalul eșantionului/populației) și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid ar propune o apropiere față de Rusia.
74,9%  (ceea ce reprezintă 45% din totalul eșantionului/populației)  nu ar mai vota cu un partid naționalist dacă acesta ar propune o apropiere de Rusia. 3,8% nu știu sau nu răspund

Analiza socio-demografică: Cei care și-ar menține opțiunea de vot pentru un partid naționalist ce ar propune o apropiere față de Rusia sunt mai ales persoane cu vârsta până în 30 de ani și care au conturi pe Tik Tok

Partid naționalist – restrângere drepturi minorități

Dintre cei 59.5% care declară că ar vota un partid naționalist, 25%  (ceea ce reprezintă 15% din totalul eșantionului/populației) și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid ar propune restrângerea drepturilor minorităților și 70,5%  (ceea ce reprezintă 42% din totalul eșantionului/populației)  nu ar mai vota cu un partid naționalist. 4,4% nu știu sau nu răspund

Analiza socio-demografică: Cei care și-ar menține opțiunea de vot pentru un partid naționalist ce ar propune restrângerea drepturilor minorităților sunt mai ales persoane cu studii primare, din regiunile Centru și Sud Vest Oltenia.

Și-ar schimba opțiunea mai ales respondenții din urbanul mare, locuitori ai regiunilor București Ilfov și Vest.

Acord afirmații – protejarea minorităților etnice

90,6% dintre cei chestionați cred că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său (față de 87,2% în martie), 7,7% sunt de părerea contrarie (față de 11% în martie), iar 1,8% nu știu sau nu răspund.

Date metodologice

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr