Aproximativ 72,2% dintre managerii de firme care au participat la un sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) susțin că au crescut salariile pentru compensarea în totalitate a transferului contribuțiilor la angajați.
Circa 13,3% au decis să acorde prime lunare, 12,9% au crescut salariile pentru compensarea parţială, iar 1,6% au luat alte măsuri.
Sondajul a fost realizat în perioada 07-16 februarie 2018, sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro şi la nivelul membrilor CNIPMMR, deci nu respectă o metodologie care l-ar putea face reprezentativ la nivel național.
Respondenţii, în număr de 1.752, au fost:
- 71,4 % – microîntreprinderi
- 13,4 % – întreprinderi mici
- 11,9% – întreprinderi mijlocii
- 3,3% ONG-uri şi alte forme juridice.
De asemenea, aproape toți respondenții (93,3%) consideră că reformele fiscale ale PSD – ALDE (trecerea contribuţiilor la salariat şi creşterea contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial), precum și creșterea salariului minim pe economie au generat efecte negative:
- șase din 10 antreprenori spun că au întâmpinat dificultăţi în trecerea contribuţiilor la angajat
- 68,7% spun că au avut salariaţi cu timp parţial cu salarii mai mici decât cuantumul contribuţiilor sociale aferente întregului salariu de bază minim brut, de 665 de lei
Creșterea contribuţiilor sociale pentru salariaţii cu timp parţial:
- 49,1% au decis să crească salariile pentru compensarea în totalitate
- 39,8% au făcut restructurări şi concedieri
- 6,7% au crescut salariile pentru compensarea parţială
- 4,4% au luat alte măsuri.
De asemenea, 79,4% din intervievați spun că majorarea salariului minim pe economie la 1.900 de lei le-a creat dificultăţi, iar jumătate au anticipat că măsura va duce la disponibilizarea unor angajaţi.
Problemele create de aplicarea noilor măsuri fiscale:
- creşterea birocraţiei (64,8% din intervievați)
- efortul semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri, etc.) – 63,8%
- creşterea cheltuielilor de personal pentru salariaţii angajaţi cu salariul minim brut pe ţară, raportat la creşterea lui la 1900 lei – 61,1%
- timpul foarte scurt stabilit pentru implementare – 50,3%
- creşterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice – 49,7%
- birocraţia foarte mare a negocierilor colective – 47,7%
- creşterea cheltuielilor de personal datorită trecerii contribuţiilor la salariat şi instituirea noii contribuţii sociale asiguratorie pentru muncă – 38,9%
- necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective) – 38,7%
- creşterea cheltuielilor de personal pentru toţi salariaţii din unitate – 30,4%
- probleme de asigurare a competitivităţii şi derulării contractelor la export, generate de creşterea cheltuielilor salariale, contracte deja negociate la export pentru 2018 – 9,3%.
Urmărește-ne pe Google News
