Într-o declaraţie comună, liderii UE, reuniți joi la Bruxelles, au repetat că doresc „avansarea lucrărilor” la o propunere prezentată miercuri de Comisia Europeană, care ar trebui să permită eliberarea unei sume de 2,5 până la 3 miliarde de euro pe an în favoarea Kievului.
Soluția pentru Ucraina este discutată de mai multă vreme, dar până acum nu au existat progrese, oficialii UE invocând probleme juridice.
Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a propus folosirea profiturilor din activele ruseşti îngheţate pentru a finanţa echipamente militare pentru Ucraina. „Suntem hotărâţi să acţionăm foarte rapid, astfel încât să putem folosi o parte din aceşti bani pentru a sprijini Ucraina”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la o conferinţă de presă joi seară, citat de AFP, agenție preluată de Agerpres.
Joseph Borell spune că soluția prezentată de el este sigură, din punct de vedere juridic
Modul de utilizare a activelor statului rus care au fost îngheţate după ce Rusia şi-a lansat invazia în Ucraina în urmă cu doi ani a făcut obiectul unor discuţii intense.
Dar, potrivit lui Josep Borrell, propunerea pe care a pus-o pe masă este „sigură” din punct de vedere juridic, deoarece vizează un investitor privat, şi nu activele îngheţate ale Băncii Centrale Ruse. Acestea reprezintă aproximativ 210 miliarde de euro în Uniunea Europeană şi sunt aproape toate în mâinile Euroclear, o instituţie financiară cu sediul la Bruxelles.
Cea mai mare parte a profitului generat de dobânda acumulată a acestor active ar trebui să permită facilitarea achiziţiei de arme pentru Ucraina, începând cu luna iulie, dacă cei 27 reuşesc să îşi oficializeze rapid proiectul, potrivit şefului diplomaţiei europene.
Adresându-se presei înaintea summitului UE, Karl Nehammer a spus că în cazul unor ţări neutre, cum este Austria, acestea au nevoie să primească asigurări că dacă susţin preluarea veniturilor rezultate din activele ruseşti aceşti bani „nu vor fi cheltuiţi pe arme şi muniţii”.
„Discuţia iniţială a fost că trebuie investiţi în reconstrucţia Ucrainei”, a spus cancelarul austriac. „Mie aceasta mi se pare o sugestie rezonabilă”, a adăugat Nehammer.
În urma sancţiunilor impuse după lansarea invaziei împotriva Ucrainei, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la aproximativ 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur.
Ungaria a avut din nou obiecţii
Modul în care vor fi împărţite fondurile nu a fost încă decis, dar propunerea este de a utiliza 90% pentru programe militare şi 10% pentru reconstrucţie, cu posibilitatea ca o parte din bani să fie redirecţionaţi către finanţarea de către UE a misiunilor de menţinere a păcii din întreaga lume, pentru a răspunde astfel preocupărilor Ungariei.
Conform Politico, citată de News.ro, Ungaria a declarat că se va opune planului Comisiei Europene de a folosi 90% din profiturile din activele îngheţate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina. „Poziţia Ungariei este că nu vrem să ne implicăm în război, aşa că nu trimitem arme”, a declarat Balázs Orbán, mâna dreaptă a premierului ungar Viktor Orbán – cu care nu are nicio legătură de rudenie.
Potrivit propunerii Comisiei, 90% din veniturile provenite din activele ruseşti îngheţate în Europa – în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro pe an – ar urma să fie destinate cumpărării de muniţie, în timp ce restul va oferi asistenţă nemilitară Kievului. Balázs Orbán a susţinut fie reducerea cotei de sprijin militar „la zero la sută”, fie asigurarea unei derogări prin care Ungaria să nu contribuie la cumpărarea de arme – lucru considerat dificil din punct de vedere tehnic.
Măsura prezintă riscuri juridice, existând posibilitatea ca banii să trebuiască să fie returnaţi după război, dacă Rusia lansează o acţiune în justiţie.
Rusia amenință cu procese
Rusia a ameninţat miercuri Uniunea Europeană cu acţiuni în justiţie „timp de decenii” dacă sunt folosite veniturile din activele îngheţate.
„Europenii trebuie să fie foarte conştienţi de prejudiciul pe care astfel de decizii le-ar putea cauza economiei lor, imaginii lor, reputaţiei lor de garanţi de încredere ai inviolabilităţii proprietăţii”, a avertizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
****
