Adunarea generală a ONU s-a reunit la Nairobi pentru a pregăti terenul pentru un tratat „istoric” privind deșeurile din plastic, scrie Agerpres.
De la ambalaje la haine şi de la materiale de construcţii la echipamente medicale, plasticul este peste tot, producţia atingând 460 de milioane de tone în 2019.
Dar mai puţin de 10% din această cantitate este reciclată, iar deşeuri de toate dimensiunile au fost găsite pe fundul oceanelor, în banchize, în stomacul păsărilor sau chiar în aer, pe vârfurile munţilor. Ca să nu mai vorbim de gropile de gunoi.
Adunarea ONU pentru mediu, care se va desfăşura timp de trei zile în capitala Kenyei (foto), va lansa discuţii oficiale privind un tratat care să reglementeze acest sector, prin înfiinţarea unui comitet interguvernamental de negociere. Potrivit estimărilor, procesul de elaborare a unui text va dura cel puţin doi ani.
„Este un moment care va rămâne în cărţile de istorie”, a declarat Inger Andersen, directoarea executivă a UNEP, agenţia specializată a ONU pentru mediu. Un astfel de tratat ar reprezenta, potrivit acesteia, „cel mai mare progres multilateral în materie de mediu de la Acordul de la Paris” privind combaterea schimbărilor climatice, din 2015.
Până în prezent au fost depuse mai multe texte – unele privind doar poluarea marină cu plastice – pe care diplomaţii au încercat înainte de conferinţă să le adune într-o sinteză. Aceasta va fi discutată în timpul adunării, în speranţa de a se ajunge la o foaie de parcurs comună pentru negocieri, a căror lansare ar trebui să fie decisă prin consens.
Pentru Inger Andersen cel puţin, nu există nicio îndoială că trebuie să „închidem parţial robinetul” la plastic şi că „nu vom putea ieşi din această situaţie doar prin reciclare”. „Dacă vom continua să poluăm aici şi să curăţăm acolo, nu va exista un sfârşit”, explică ea.
Numeroase ţări s-au pronunţat în favoarea unui cadru internaţional în ceea ce priveşte materialele plastice, inclusiv unii utilizatori sau producători foarte mari, cum ar fi China şi Statele Unite, dar adesea fără a se angaja la măsuri concrete.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a solicitat, spre exemplu, un răspuns „global şi coordonat” la această problemă, deoarece se estimează că producţia de plastic s-ar putea dubla din nou până în 2040, potrivit estimărilor.
