luni

15 iulie, 2024

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

14 septembrie, 2023

Evoluția consumului și producției de energie electrică au indicat, încă de acum cinci ani, slăbiciunile economiei românești și mai ales ale industriei. Pandemia din 2020 și războiul din 2022 nu au făcut decât să agraveze vulnerabilitatea economiei la factorii care o pot împinge spre recesiune.

Astfel, seria datelor de consum și de producție de electricitate, din primele semestre ale celor cinci ani din 2019 încoace, s-au inserat pe o tendință descrescătoare clară, indicând reducerea semnificativă a  vitezei economiei reale a României.

Consumul de electricitate din economie a scăzut cu mai mult de 16,1% în semestrul 1 al anului  2023, față de aceeași perioadă a anului 2018, și în medie cu 3,54% pe toate cele cinci prime jumătăți ale acestor ani, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).


Este de remarcat că în S1 / 2019 (ultimul an neafectat de pandemie sau de război) față de S1 / 2018, economia deja consuma cu 0,4% mai puțină energie, până la 22,3 TWh (terawați oră, miliarde kWh), anunțând evoluția negativă ulterioară.

Mai mult, creșterea consumului de electricitate de 6,8% din S1 / 2021 – anul revenirii după șocul pandemiei, nu a recuperat pierderea de 10% din 2020 și nici nu mai avea s-o mai recupereze.

Slăbiciunea industriei

Slăbiciunea industriei, sectorul cu cea mai mare pondere în formarea produsului intern brut (peste 23% în S1 / 2023),  este și sectorul cu cel mai mare consum energetic, dar și cel mai vulnerabil.

Industria a avut o contribuție negativă la formarea produsului brut intern (PIB), în termeni trimestriali, pe parcursul anului trecut și în prima jumătate din 2023.


Industria este singura cu o contribuție negativă. Aceasta s-a amplificat până la -0,6% și s-a stabilizat la -0,5% în 2023.

Fără creșterile (în diminuare și acestea) ale comerțului, transporturilor și IT, recesiunea ar fi fost greu de evitat.

Populația și-a redus consumul de electricitate după scumpiri

Consumul total de energie a scăzut cu peste 12,5% în S1 / 2023 față de S1/ 2018 și în medie cu peste 6%, până la 24,4 TWh (miliarde kWh).

Consumul populației a crescut, însă, cu aproape 7% față de S1/ 2018, până la aproape 5,7TWh, dar s-a ajustat sever, cu aproape 19% față de maximul de peste 7 TWh (miliarde kWh) din S1 /2021, în urma scumpirii provocate de criza energetică europeană produsă de războiul Rusiei în Ucraina. Pe parcursul pandemiei, consumul a crescut, din cauza restricțiilor de circulație, dar și, ulterior, ca urmare a creșterii ponderii lucrului de acasă.

(Citește și: „Contracție a consumului în statele din Europa Centrală și de Est – comparatie cu 2022 și prognoza pe 2024”)

Iluminatul public a consumat cu aproape 17,9% mai puțin, volumul de electricitate  reducându-se la 225,7 milioane kWh.

Trebuie precizat că operatorul sistemului energetic național Transelectrica (TEL) spune, în raportul său pe S1 / 2023, că „scăderea consumului înregistrat în trimestrul al II-lea a fost influențată în mare parte de contextul european, caracterizat de o încetinire a activităților economice”.

Transelectrica mai explică scăderea consumului, mai ales în iarna 2023, și prin temperaturile medii lunare „peste normele climatologice”, ca și prin efectele Regulamentului UE 2022/1854, care prevede „măsuri de reducere cu 10% a consumului lunar brut total de energie electrică” față de o anumită perioadă de referință.

Cărbunele și seceta în ecuația crizei energetice

Producția a urmat tendința consumului, și a scăzut cu aproape 8,3% în S1 / 2023 față de S1/ 2018 și în medie cu mai mult de 3,8% în primele jumătăți din ultimii 5 ani, până la 29,9 TWh.

Chiar dacă criza energetică aferentă războiului, declanșat de Rusia în Ucraina, a readus cărbunele printre resursele energetice favorite, restructurarea Complexului Energetic Oltenia nu a putut fi stopată complet cel puțin din motive tehnologice.

Altfel, când a bătut vântul bine (ca în S1 / 2022, creștere a producție eoliene de 17,5%), Hidroelectrica și-a mai putut trage răsuflarea, afectată deja de secetă. Când vântul nu a mai bătut destul (-0,3%, în S1 / 2023 față de S1 / 2022), producția hidroenergetică a exploatat tot ce s-a putut din potențialul lacurilor de acumulare (+47,6% producție hidroenergetică).

În ciuda secetei severe, invocată inclusiv în prospectul de ofertă publică de acțiuni prin care Hidroelectrica s-a listat la Bursă sub simbolul H2O, producția a crescut cu 45% în S1 / 2023 față de S1 / 2022, ajungând la peste 10,9 miliarde de kWh (sau 10,9 terawați, TWh).

În anul 2022, „România s-a confruntat cu o secetă severă, care a afectat producția Grupului de electricitate cu un nivel brut al producției hidroenergetice de 13,6 TWh în acel an”, sub media anuală de 15,9 TWh pe cei 10 ani anteriori, potrivit prospectului citat.

Oportunitățile și lipsurile

Criza energetică a oferit anumite oportunități inclusiv la export și, în Semestrul 1 din 2023, România s-a transformat din importatoare netă în exportatoare netă de electricitate.

Exportul net de electricitate al României s-a ridicat la peste 2,83 TWh (miliarde kWh) în S1 / 2023, după ce se importaseră 766 de milioane kWh în 2022 și 1,13 TWh (miliarde kWh) în 2020.

Totuși, România exportă energie electrică ieftin și o importă scump. În medie, România a exportat la un preț de 115 euro/MWh și a importat la 170 de euro/MWh, potrivit calculelor e-nergia, cu date pe primele cinci luni ale anului 2023.

Explicația rezidă în faptul că România este conectată printr-un sistem de cuplare prin preț la multe din țările Europei Centrale, și exportă când pe piața românească prețul este cel mai mic și importă când nevoia este mai mare și prețul crește peste tot, potrivit sursei citate.

În plus, exporturile se produc mai ales în „golul de noapte”, când consumul național este mai mic, respectiv și prețurile.

Pe de altă parte, nici interconectările transfrontaliere nu au permis eventuala fructificare mai bună a oportunităților. Gradul de utilizare a capacității de alocare a transportului fizic de electricitate spre Ungaria (deci spre Europa Centrală) a ajuns la 100% în S1 / 2023.

Balanța comercială este totuși pozitivă, de 123 de milioane de euro.

***

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: