duminică

17 martie, 2024

4 august, 2020

Potrivit datelor oficiale, la 1 iunie 2020 (cele mai noi date disponibile pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene), rata generală de absorbție efectivă a Fondurilor europene structurale și de investiții din exercițiul bugetar 2014-2020 era de 33,13%.

Bugetul total alocat României în exercițiul 2014-2020 este de 36,16 miliarde euro. Precizare importantă: actualul cadru fianciar, la fel ca și următorul, păstrează regula de dezangajare n+3, deci România poate deconta plăți din actualul exercițiu până la 31 decembrie 2023.

În lipsa acestei prevederi, situația nu ar fi fost deloc confortabilă pentru România, care, potrivit datelor Comisiei Europene, are alocări aprobate în proporție de 97%, adică pentru 35,48 miliarde euro, dar stadiul implementării era, în date actualizate la 4 august 2020, de numai 34% (12,6 miliarde).


În precedentul exercițiu financiar 2007-2013, România a pierdut în total 3,2 miliarde euro din banii alocaţi de Comisia Europeană, chiar și sub condiția favorizantă a ”fazării” proiectelor restante în următorul exercițiu financiar.

Întrați în ultimele 6 luni ale actualului exercițiu financiar, stituația absorbției pe cele 6 Programe Operaționale arată astfel:

  • PO Regional – 21,46%
  • PO Infrastructură Mare – 24,28%
  • PO Competitivitate – 25,36%
  • PO capital Uman – 25,33%
  • PO Capacitate Administrativă – 22,04%
  • PO Asistență Tehnică – 58,25%

Mult mai bine arată situația plăților efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă, care a atins o rată de absorbție efectivă de 76,03%. Aici nu este nimic spectaculos ca performanță, fiind vorba de plățile directe de care beneficiază agricultorii români.

Studiu de caz – POCU

Rata de absorbție efectivă a fondurilor europene alocate României pe Programul Operațional capital Uman este, la data de 1 iunie 2020, de 25,33%.


În exercițiul financiar 2014-2020, România are alocate pe acest program 4,37 milioane euro, iar datele oficiale arată că aproximativ 1.100 proiecte POCU sunt în acest moment în stadiu de implementare.

Cei 1.100 beneficiari, transmite luni fostul ministru al Fondurilor europene Cristian Ghinea, trebuie sprijiniți să ducă la bun sfârșit inițiative care, până la final, sunt menite să aibă impact pentru viețile multor oameni.

În condițiile în care fonduri consistente pentru România sunt alocate de la Bruxelles în perioada 2021-2027, Cristian Ghinea avertizează că ”impactul nu va fi deloc spectaculos și schimbările reale vor lipsi dacă nu se gândește de pe acum o reformă radicală în sistem”.

Principalele soluții pe care le propune:

  • Schimbare de paradigmă – focus pe rezultate în monitorizare și evaluare din partea celor care controlează (calitate), nu exclusiv și obsesiv pe indicatori numerici (cantitate);
  • Schimbarea abordării în relația cu beneficiarii – din rol de control al autorităților, în rol de sprijin pentru beneficiari
  • Costuri simplificate și analiză de proces pentru îmbunătățirea proceselor AM/OIR;
  • Bonusuri pentru funcționarii din AM/OIR acordate în mod real după performanță. De asemenea, eventuale sancțiuni. Poate fi chiar gândit un sistem de sancționare a funcționarilor de pe tot circuitul de avizare a documentelor aferente cererii de plată care nu respectă prevederile art 132 din Regulamentul 1303/2013, respectiv termenul de cel mult 90 de zile de plată a cererii beneficiarului.

În urma unor discuții cu mai mulți beneficiari de finanțare, în teren au fost identificate următoarele probleme:

  • Întârzieri chiar de doi ani la evaluare și contractare, la rambursări și la semnarea actelor adiționale. Această realitate generează inclusiv probleme în relația cu fiscul românesc, care lucrează cu o legislație neadaptată ciclurilor de finanțare europene
  • Monitorizarea proiectelor se concentrează pe cantitate și demersuri administrative (indicatori, numere, control financiar prost gândit), nu calitate pe fond (rezultate, impact la nivelul oamenilor care trebuie sprijiniți de fapt). Ofițerii de proiecte le cer beneficiarilor să raporteze la virgulă resursele investite și efortul depus, în loc să le ceară rezultatele și impactul obținute în urma lor, iar beneficiarii sunt sufocați dar nu au niciun sprijin real în implementare.
  • Funcționarii din instituțiile de resort sunt slab pregătiți, ”descurajați de sistem să ajute beneficiarii”.

Cristian Ghinea este unul dintre inițiatorii proiectului „O Țară ca Afară”, care urmărește reforma sistemului și a procedurilor de alocare a fondurilor europene în România.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

5 răspunsuri

  1. Daca fostul ministru al Fondurilor europene, Cristian Ghinea, nu a putut sa aleaga alt titlu pentru proiectul „O Țară ca Afară” initiat de domnia sa decat aceasta expresie de slang, nu trebuie sa ne miram ca stam atat de prost cu implementarea de proiecte, asa cum se spune in articol. O sa spuneti ca sunt unul dintre cei care cauta nod in papura, dar eu sunt ferm convins ca cine nu stie sa aleaga un titlu mai potrivit pentru un proiect intiat la nivel eruopean, decat aceasta expresie „populara”, dar mai degraba de maidan, nu are justificare sa evalueze ceva din acest domeniu, pur si simplu pentru ca nu detine secretul acordului dintre gandire si fapta, asa cum arat alegerea titlului mentionat aici de mine. Stiu ca se vor gasi experti care sa ma ia in ras pentru aceasta apreciere, dar sunt convins ca titlul dat de d-l Ghinea proiectului mentionat aici releva o severa deficienta de gandire politica.

    1. Fondurile europene fac mai mult rău decât bine. Pentru că antreprenoriatul autentic, orientat spre satisfacerea unor nevoi reale, este înlocuit cu deciziile administrative ale unor funcționari, orientate spre nevoi false.

      Traseul ales pentru Coridorul IV feroviar este un foarte bun exemplu: așa vom merge de la București la Arad, prin Brașov și Sighișoara?! Fiind vorba de bani europeni, a fost ales un traseu fantezist, care șerpuiește aiurea printr-o jumătate de țară, că oricum e gratis. Dar la finalizarea modernizării, durata unei călătorii București – Arad va fi oricum inacceptabil de mare, iar trenurile vor fi în continuare goale.

      Asta în condițiile în care România ar avea nevoie de măcar vreo 3000 de km de căi ferate noi, pentru a avea un sistem feroviar cât de cât funcțional.

  2. 1.De ce doar 34 % ?
    V-a spus Daniel Daianu din 2000, a spus Ilie Serbanescu in 2006, a repetat Liviu Voinea in 2010!(Incotro se indreapta tarile postcomuniste, Polirom, 2000″, Ilie Serbanescuu
    „Dezvoltarea prin indatorare. 2006, „Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii, 2010).
    Fara a pleca analitic de la lucrarile si ideile fundamentale privind cauzele esecului economic al tarii si solutiile SISTEMICE nationale, orice indicatii ramin de pur manual economic.
    2.Fara un nou model de dezvoltare, fara un proiect/program OPERATIONAL (amanuntit) de reconstructie economica si industriala nu pot exista nici institutiile economice capabile de o dezvoltare de anverdura a 8o de miliarde de Euro!
    Asa ca intrebarile ramin pur retorice…
    Din pacate analizele si indicatiile autorilor nu depasesc limitele actualului model economic – bugetar intre doua legislaturi – lipsit de metodele, tehnicile si instrumnetarul unui model economic nou, proactiv, dezvoltator economic.
    NOTA TEHNICA:
    Problematica dezvoltarii are doua capitole distincte, primul fiind resursa financiara si conditiile obtinerii, iar a doua proiectele care o justifica si utilizeaza.
    Acest „ansamblu tehnic” este neabordabil inafara unui proiect de tara care sa ORGANIZEZE DEZVOLTAREA INDUSTRIALA, iar in al doilea rind sa constuiasca si monitorizeze in timp real institutiile tehnice-financiare de executie a obiectivelor proiectului national!
    Actuala „organizare” BIROCRATICA a dezvoltarii este apta de a realiza ferme la tara de citeva mii de Euro, spalatorii auto, ferme cu 100 de stupi, etc., adica „afaceri minore” fara conexiune cu cerintele de reindustrializare si reconstructie economica generala!
    prof. Caliman I. Eugen
    constructor proiect de tara
    cu obiectivul reindustrializarii.

  3. Stimate,
    circotasul,
    Sigur ca un astfel de proiect este si un BRAND de tara si trebuie sa aiba o denumire adecvata.Pe fond insa, partidele si guvernele NU au departamente economice de prospectare stiintifica asupra metodelor si tehnicilor de dezvoltare economica-industriala rapida, pe care o sustine UE prin astfel de resurse consistente!
    In consecinta se preiau si reincalzesc masurile economice TEORETICE din programele de guvernare de dupa 1990, se face o introducere artistica sub raport politic, iar peste 5 ani absorbtia banilor UE este la fel de inexistenta!
    Dezastrul politicilor este ca nu inteleg ca PROIECTELE DE TARA trebuie solicitate PUBLIC, fiindca la departamentele economice ale partidelor se gasesc doar economisti contabili, de marketing si alte specialitati ale ECONOMIEI INTREPRINDERII care nu au calificare in cercetare economica asupra dezvoltarii!
    La fel ca la fotbal, in politica si economie se pricepe oricine de la partide, iar starea economica 2020 a tarii este rezultatul acestei situatii!
    In consecinta, veti intilni doar povesti si povestiri economice de absorbtie a banilor UE, dar nici un proiect de tara la Partide si Guverne, care sint POPULATE de politicieni, nu de constructori de proiecte de tara…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

5 răspunsuri

  1. Daca fostul ministru al Fondurilor europene, Cristian Ghinea, nu a putut sa aleaga alt titlu pentru proiectul „O Țară ca Afară” initiat de domnia sa decat aceasta expresie de slang, nu trebuie sa ne miram ca stam atat de prost cu implementarea de proiecte, asa cum se spune in articol. O sa spuneti ca sunt unul dintre cei care cauta nod in papura, dar eu sunt ferm convins ca cine nu stie sa aleaga un titlu mai potrivit pentru un proiect intiat la nivel eruopean, decat aceasta expresie „populara”, dar mai degraba de maidan, nu are justificare sa evalueze ceva din acest domeniu, pur si simplu pentru ca nu detine secretul acordului dintre gandire si fapta, asa cum arat alegerea titlului mentionat aici de mine. Stiu ca se vor gasi experti care sa ma ia in ras pentru aceasta apreciere, dar sunt convins ca titlul dat de d-l Ghinea proiectului mentionat aici releva o severa deficienta de gandire politica.

    1. Fondurile europene fac mai mult rău decât bine. Pentru că antreprenoriatul autentic, orientat spre satisfacerea unor nevoi reale, este înlocuit cu deciziile administrative ale unor funcționari, orientate spre nevoi false.

      Traseul ales pentru Coridorul IV feroviar este un foarte bun exemplu: așa vom merge de la București la Arad, prin Brașov și Sighișoara?! Fiind vorba de bani europeni, a fost ales un traseu fantezist, care șerpuiește aiurea printr-o jumătate de țară, că oricum e gratis. Dar la finalizarea modernizării, durata unei călătorii București – Arad va fi oricum inacceptabil de mare, iar trenurile vor fi în continuare goale.

      Asta în condițiile în care România ar avea nevoie de măcar vreo 3000 de km de căi ferate noi, pentru a avea un sistem feroviar cât de cât funcțional.

  2. 1.De ce doar 34 % ?
    V-a spus Daniel Daianu din 2000, a spus Ilie Serbanescu in 2006, a repetat Liviu Voinea in 2010!(Incotro se indreapta tarile postcomuniste, Polirom, 2000″, Ilie Serbanescuu
    „Dezvoltarea prin indatorare. 2006, „Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii, 2010).
    Fara a pleca analitic de la lucrarile si ideile fundamentale privind cauzele esecului economic al tarii si solutiile SISTEMICE nationale, orice indicatii ramin de pur manual economic.
    2.Fara un nou model de dezvoltare, fara un proiect/program OPERATIONAL (amanuntit) de reconstructie economica si industriala nu pot exista nici institutiile economice capabile de o dezvoltare de anverdura a 8o de miliarde de Euro!
    Asa ca intrebarile ramin pur retorice…
    Din pacate analizele si indicatiile autorilor nu depasesc limitele actualului model economic – bugetar intre doua legislaturi – lipsit de metodele, tehnicile si instrumnetarul unui model economic nou, proactiv, dezvoltator economic.
    NOTA TEHNICA:
    Problematica dezvoltarii are doua capitole distincte, primul fiind resursa financiara si conditiile obtinerii, iar a doua proiectele care o justifica si utilizeaza.
    Acest „ansamblu tehnic” este neabordabil inafara unui proiect de tara care sa ORGANIZEZE DEZVOLTAREA INDUSTRIALA, iar in al doilea rind sa constuiasca si monitorizeze in timp real institutiile tehnice-financiare de executie a obiectivelor proiectului national!
    Actuala „organizare” BIROCRATICA a dezvoltarii este apta de a realiza ferme la tara de citeva mii de Euro, spalatorii auto, ferme cu 100 de stupi, etc., adica „afaceri minore” fara conexiune cu cerintele de reindustrializare si reconstructie economica generala!
    prof. Caliman I. Eugen
    constructor proiect de tara
    cu obiectivul reindustrializarii.

  3. Stimate,
    circotasul,
    Sigur ca un astfel de proiect este si un BRAND de tara si trebuie sa aiba o denumire adecvata.Pe fond insa, partidele si guvernele NU au departamente economice de prospectare stiintifica asupra metodelor si tehnicilor de dezvoltare economica-industriala rapida, pe care o sustine UE prin astfel de resurse consistente!
    In consecinta se preiau si reincalzesc masurile economice TEORETICE din programele de guvernare de dupa 1990, se face o introducere artistica sub raport politic, iar peste 5 ani absorbtia banilor UE este la fel de inexistenta!
    Dezastrul politicilor este ca nu inteleg ca PROIECTELE DE TARA trebuie solicitate PUBLIC, fiindca la departamentele economice ale partidelor se gasesc doar economisti contabili, de marketing si alte specialitati ale ECONOMIEI INTREPRINDERII care nu au calificare in cercetare economica asupra dezvoltarii!
    La fel ca la fotbal, in politica si economie se pricepe oricine de la partide, iar starea economica 2020 a tarii este rezultatul acestei situatii!
    In consecinta, veti intilni doar povesti si povestiri economice de absorbtie a banilor UE, dar nici un proiect de tara la Partide si Guverne, care sint POPULATE de politicieni, nu de constructori de proiecte de tara…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: