miercuri

17 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 februarie, 2018

În urma creşterilor sistematice din ultimii ani şi a trasnferului contribuţiilor de la angajator la angajat, România a devansat Lituania la salariul minim brut şi a urcat până pe locul 18 din 28 de state UE ca putere de cumpărare a acestuia, dacă se ajustează valoarea încasată cu preţurile locale.

Astfel, potrivit datelor publicate de Eurostat, în luna ianuarie, am ajuns la un salariu minim brut de 408 euro, faţă de 261 euro în Bulgaria şi 400 de euro în Lituania.

Ne-am apropiat, astfel, de colegele din blocul estic: Letonia (430 euro), Ungaria (445 euro), Croaţia (462 euro), Cehia (478 euro), Slovacia (480 euro), Estonia (500 euro) şi Polonia (503 euro).


Vezi graficul:

Salarii minime în UE, 2018: Atenție – România e singurul stat UE cu toate contribuțiile din brut

Pentru referinţă, menţionăm că peste pragul de 1.400 euro lunar, se situează Marea Britanie (1.401 euro), Germania şi Franţa ( cu câte 1.498 euro), Belgia (1.563 euro), Olanda (1.578 euro), Irlanda (1.641 euro) şi Luxemburg (1.999 euro). De reţinut, în Statele Unite ale Americii, salariul minim brut este semnificativ mai redus (1.048 euro la cursul de schimb din ianuarie 2018).

Între grupul ţărilor occidentale dezvoltate din partea de nord a continentului şi grupul fostelor ţări socialiste care au aderat la Uniunea Europeană, se află, pe flacul sudic, un grup de cinci state în care salariul minim se situează între aproape 700 euro şi 900 euro lunar: Portugalia (677 euro), Grecia (684 euro), Malta (748 euro), Slovenia (843 euro, marea excepţie a blocului estic) şi Spania (859 euro).


Dacă se face ajustarea cu nivelul preţurilor din fiecare ţară, se obţine puterea de cumpărare a fiecărui salariu minim brut menţionat mai sus la paritatea puterilor de cumpărare standard ( prescurtat PPS), adică nivelul echivalent al acestui salariu la preţurile medii din UE.

În această abordare, care permite comparabilitatea în privinţa nivelului de trai oferit de salariul mimim, România urcă pe locul 18.

Atenție !: Trebuie subliniat, însă, că este vorba de spre valoarea BRUTĂ a salariului iar noi suntem singura ţară din UE în care aproape toate contribuţiile achitate către stat se deduc din acest brut şi reduc mai mult netul decât în alte legislaţii.

Dacă privim, însă, dinspre Eurostat, România lasă în urmă grupul de ţări cu salariile minime cele mai mici, situate sub pragul de 750 euro (Bulgaria, ţările baltice, Cehia, Slovacia, Croaţia şi Ungaria) şi urcă în grupul 2, poziţionându-se între Portugalia şi Grecia, aproape de trio-ul polonia, Malta, Spania.

De remarcat faptul că Slovenia a agăţat deja grupul 3, al ţărilor cu cele mai mari salarii minime ca putere de cumpărare. De asemeni, Belgia preia fotoliul de lider ( facem abstracţie de situaţia special din Luxemburg) pe bază de preţuri ceva mai mici decât în Germania, Olanda sau Franţa.

Aceleaşi preţuri care comprimă ecartul la nivel european de la aproape 8 la 1 în euro la doar 3 la 1 când vine vorba despre puterea efectivă de cumpărare (scorul Luxemburg – Bulgaria scade dramatic de la 1.999 euro – 261 euro la doar 1.597 euro – 546 euro în expresie PPS).

Vezi graficul:

Puterea de cumpărare a salariului minim brut, 2018

Din păcate, unul dintre efectele evidente ale acestei compresii statistice este soluţia găsită de o bună parte din forţa de muncă din estul şi sudul continentului, dacă are posibilitatea şi dacă vrea să-şi susţină familia: să câştige oricât de puţini bani în Occident dar să-i cheltuiască cât mai mult acasă.

Ceea ce, alături de natalitatea scăzută pe model cultural occidental şi multiplele probleme din serviciile publice, explică ritmul relativ ridicat de depopulare al celor mai sărace ţări din UE, Bulgaria şi România. Precum şi sumele trimise acasă dar care vin la schimb cu afectarea cantităţii şi calităţii forţei de muncă locale, chiar şi în condiţiile majorării consistente a salariului minim.

În fine, să vedem cum a crescut rapid dar totuşi cu efecte reduse pentru păstrarea forţei de muncă (şi, fenomen acut, pentru găsirea de noi angajaţi pentru afacerile care se dezvoltă) salariul minim pe economie în România ultimilor ani. Salariu care a ajuns la peste 45% din media naţională de remunerare prognozată pentru acest an şi acopere (oficial) aproape jumătate din forţa de muncă.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. E cumva ilogic sa vorbesti de puterea de cumparare a salariului brut (nivelul impozitelor si contributiilor, parte a salariului brut, sunt esentiale la stabilirea puterii de cumparare)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. E cumva ilogic sa vorbesti de puterea de cumparare a salariului brut (nivelul impozitelor si contributiilor, parte a salariului brut, sunt esentiale la stabilirea puterii de cumparare)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: