fbpx

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

Siegfried Mureșan / Care este viitorul fondurilor europene

de Siegfried Muresan , 27.3.2018

Rezultatele negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene (UE) post-2020 vor arăta în ce direcție și cu ce viteză va merge Uniunea în următorii ani.

Ne vom împăca și mulțumi cu ideea de a va avea un buget mai mic din cauza ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE)? Va încerca fiecare stat să acopere câte puțin gaura lăsată în urmă? Sau vom căuta alte noi surse de finanțare a bugetului Uniunii Europene?

În funcție de răspunsul la aceste întrebări, vom ști dacă România va beneficia de fonduri europene mai puține, de același nivel ca în prezent sau chiar de și mai multe fonduri.

România și fondurile europene

România era, în 2016, al doilea beneficiar net de fonduri europene din Uniunea Europeană, cu un sold net de aproximativ 6 miliarde euro, după Polonia (+7,1 miliarde de euro). Ca o comparație, cel mai mare contributor net la bugetul UE în 2016 era Germania, cu un sold net de -12,9 miliarde de euro.

Asta înseamnă că țara noastră a primit de la Uniunea Europeană, doar în anul 2016, cu 6 miliarde de euro mai mult decât a contribuit la bugetul european, iar Germania a primit cu 12,9 miliarde de euro mai puțin decât a contribuit la bugetul UE.

Soldul global al României din momentul în care am aderat, în ianuarie 2007, și până în prezent, este de 31 de miliarde de euro. România a primit de la Uniunea Europeană 47 de miliarde de euro și a contribuit la bugetul UE cu doar 16 miliarde de euro.

Nu sunt 100% de acord cu acest mod de a te raporta, ca stat membru, la bugetul UE, doar în termeni de costuri și beneficii nete, întrucât cred că există o serie de beneficii ale apartenenței la Uniunea Europeană care nu pot fi cuantificate în bani. Printre ele, menționez doar apartenența la Piața Unică, libertatea de a munci, studia și locui oriunde în Uniunea Europeană, dar sunt multe altele.

Totuși, cifrele de mai sus arată, fără nicio urmă de îndoială, că România nu a beneficiat doar în ceea ce privește libertatea de mișcare sau de a lucra în alte țări odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Țara noastră a câștigat mai ales în plan financiar de pe urma apartenenței la UE.

Dincolo de aceste cifre, impactul real al fondurilor europene asupra economiei românești a fost unul semnificativ: PIB-ul real pentru perioada 2009 – 2016 a crescut cu 14% datorită finanțării europene, șomajul a scăzut cu 3%, iar investițiile au crescut cu 29,5%.

Aceste date ne arată importanța bugetului Uniunii Europene pentru economia românească. De aceea, este necesar ca, pe de o parte, România să absoarbă cât mai multe fonduri europene, iar, pe de altă parte, ca țara noastră să obțină alocări cât mai mari din bugetul UE pentru perioada post-2020. Dar pentru a obține alocări mari, trebuie ca bugetul UE post-2020 asupra căruia vor cădea de acord cele 27 de state membre să fie unul consistent.

Cum este format bugetul UE

Bugetul UE este organizat diferit de bugetele naționale, funcționând pe baza unor cadre financiare de câte 7 ani, de aici și denumirea oficială de Cadru Financiar Multianual (CFM) al UE. Așadar, cuantumul bugetului UE este stabilit pentru 7 ani, iar bugetele anuale, adoptate într-o procedură care se reia în fiecare an, trebuie să țină cont de plafoanele CFM.

Bugetul anual se constituie în cea mai mare parte prin contribuții de la bugetele statelor membre. Pentru CFM 2014 – 2020, în care ne aflăm în acest moment, contribuția statelor membre se ridică la 1% din Venitul Național Brut (VNB). Valoarea totală a actualului CFM a fost stabilită la 960 de miliarde de euro.

Din acești bani, României îi revin aproximativ 40 de miliarde de euro, pe baza unor alocări predefinite, agreate în februarie 2013. Pe lângă această sumă, țara noastră mai poate accesa alte fonduri în domeniul cercetării, educației, digitalizării, pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) etc. – bani care nu fac parte din cuantumurile prestabilite pentru fiecare stat în parte.

Bugetul UE post-2020, creștem sau nu contribuțiile statelor membre?

Concomitent cu implementarea bugetului pentru perioada 2014 – 2020, ne pregătim de negocierile pentru viitorul CFM post-2020. Provocările legate de acest buget sunt majore, pornind de la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și golul bugetar pe care îl va lăsa plecarea unui contributor net la bugetul UE, până la nevoia de a finanța adecvat noile priorități ale UE precum securitatea, agenda digitală, cercetarea și migrația.

Întrebarea majoră este, dacă avem mai multe priorități, vom aplica o rețetă logică și vom spori contribuțiile la Bugetul UE? Sau, din contră, vom tăia din anumite capitole bugetare pentru a finanța noile priorități?

Există în prezent un clivaj semnificativ între statele care ar opta pentru prima variantă și cele care preferă a doua opțiune. În mod deloc surprinzător, multe state care contribuie mai mult decât primesc de la bugetul UE preferă cea de-a doua variantă, iar cele care beneficiază mai mult de finanțările de la bugetul UE, printre care și România, aleg prima variantă.

Merită amintit că, din punct de vedere procedural, CFM-ul se adoptă în unanimitate de către șefii de stat sau de guvern din UE, așadar formula finală va trebui să fie un compromis acceptat de către toate cele 27 de state membre. Parlamentul European poate doar să aprobe sau să respingă rezultatul negocierilor.

Prima variantă: Creștem contribuțiile statelor membre?

Mergând pe prima variantă de lucru, situația ar fi simplă: se suplinește golul lăsat de plecarea Marii Britanii și de apariția noilor priorități prin contribuții adiționale din partea tuturor statelor membre. Ce înseamnă acest lucru? Că state net contributoare, precum Germania, Franța și Olanda, vor plăti mai mult, urmând a primi de la bugetul UE sume similare ca în prezent.

Rezultatul este că așa-numitul sold negativ al acestor state la bugetul european se accentuează. În acest scenariu și statele beneficiare nete de fonduri europene vor trebui să crească alocările la bugetul UE, iar fondurile primite de acestea vor rămâne la același nivel.

Astfel, soldul pozitiv al acestor state, evident, se va diminua, dar cu foarte puțin de vreme ce și alocările în cazul acestor state vor crește mai puțin decât în cazul statelor net contributoare. Germania a anunțat deja că este dispusă să își suplimenteze contribuțiile la bugetul comunitar dacă și alte state o vor face.

Există însă un nucleu dur, format din câteva state net contributoare precum Olanda, Austria și Suedia, care au spus clar că nu vor accepta contribuții mai mari în bugetul post-2020.

A doua variantă: Se vor tăia fondurile pentru Politica de Coeziune și PAC?

A doua variantă de lucru este că se păstrează un nivel similar al contribuțiilor statelor membre cu cel din bugetului actual, și se încearcă suplinirea, măcar parțială, a golului lăsat de plecarea Marii Britanii și a necesității finanțării unor noi priorități prin reduceri la alte capitole bugetare.

Care sunt acestea? Aproximativ 70% din bugetul UE este destinat Politicii de Coeziune (PC) și Politicii Agricole Comune (PAC). Adică acele politici prin intermediul cărora țara noastră primește fondurile europene nerambursabile. Restul de bani sunt destinați acțiunilor externe, investițiilor în cercetare, Programului de mobilitate universitară „Erasmus+” etc. Acestea din urmă vor beneficia de o finanțare cel puțin la același nivel precum cea din actualul buget, având în vedere că se bucură de un sprijin generalizat în rândul statelor membre, și cele beneficiare, și cele contributoare la bugetul UE.

Rezultă că, în acest scenariu, cele mai probabile reduceri se vor efectua la Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. În documentul de reflecție al Comisiei Europene, care a servit ca bază de discuție pentru șefii de stat și de guvern din UE la Consiliul European informal din 23 februarie a.c. s-au prezentat opțiuni pentru viitorul principalelor programe europene.

Dacă, în cazul majorității programelor, cea mai puțin favorabilă opțiune era menținerea alocărilor, iar cea mai favorabilă ar fi chiar dublarea lor, în cazul politicii de coeziune și a celei agricole situația era inversă: cea mai favorabilă opțiune este menținerea alocărilor la nivelul actual, iar cea mai puțin favorabilă, reducerea lor.

Astfel, în cazul PAC, se discută chiar de reducerea cu 20% a alocărilor către statele membre, iar, în cazul politicii de coeziune, se propune tăierea fondurilor destinate regiunilor dezvoltate și cele de tranziție din Uniunea Europeană. În acest caz, singura regiune din România care nu ar mai beneficia de fonduri prin Politica de Coeziune ar fi Regiunea București-Ilfov.

Se conturează, așadar, o tendință care ar fi în dezavantajul țării noastre, beneficiar net al Politicii de Coeziunii și al Politicii Agricole Comune. Dacă nu vom fi capabili să strângem alianțele cu statele cu interese similare cu cele ale României, va fi foarte greu să ne păstrăm alocările de care beneficiem în perioada 2014 – 2020.

Incapacitatea administrativă a Guvernului României de a crește rata de absorbție reprezintă un alt argument al celor care doresc un buget european mai mic. În plus, atacurile actualului guvern asupra justiției și statului de drept nu fac decât să dea apă la moară acelor state care doresc o condiționare a alocării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Nu este de mirare că, în documentul de reflecție al Comisiei Europene, este invocată posibilitatea instituirii unui astfel de mecanism. Problema unei asemenea măsuri este că nu i-ar penaliza pe cei vinovați, adică politicienii, înalții funcționari și toți cei care pot afecta statul de drept, ci pe beneficiarii de fonduri europene.

Până la urmă, de ce ar trebui agricultorul din județul Brăila sau întreprinzătorul din județul Timiș să sufere și să nu primească fonduri europene dacă domnul Dragnea consideră că trebuie să calce în picioare statul de drept? Dacă se vor pune bazele unui mecanism de sancțiuni, trebuie prevăzut în mod clar ca acestea să nu îi afecteze pe beneficiarii reali de fonduri europene.

A treia variantă: creșterea bugetului UE prin găsirea de noi surse de finanțare

Eu am propus încă de anul trecut o a treia variantă de lucru, în care contribuțiile statelor membre rămân similare cu cele din prezent, iar bugetul european crește, suplinind în același timp plecarea Marii Britanii din UE. Acest lucru este posibil prin introducerea unor venituri suplimentare la bugetul UE. Se vehiculează taxarea emisiilor de dioxid de carbon, un procent din încasările din TVA, taxarea corporațiilor mari, dar și alte variante inedite, precum taxarea produselor din plastic.

În felul acesta, vom putea păstra un nivel ridicat al fondurilor europene destinate Politicii Agricole Comune și Politicii de Coeziune și vom putea aloca fonduri pentru noile provocări ale Uniunii Europene, precum migrația, securitatea, agenda digitală și deficitul de cercetare și inovare.

În concluzie, oricare dintre scenariile de mai sus va aduce modificări semnificative în modul în care funcționează și ce oferă Uniunea Europeană.

Dar, din punctul meu de vedere, singurul scenariu care va duce la o Uniune mai puternică și care să ofere mai mult pentru cetățenii săi este cea în care creștem bugetul european. Fără o astfel de variantă, se va intra într-o dezbatere care va pune sub semnul întrebării solidaritatea europeană și riscăm să se creeze o fractură în Uniunea Europeană.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Siegfried Mureșan: România va primi discount substanțial la taxa pe plastic, cred că vom plăti 60-70 milioane euro pe an

Razvan Diaconu

”Taxa pe plastic este în acest moment ”bătură în cuie”- intră în vigoare de la 1 ianuarie 2021, odată cu bugetul multianual. Chiar dacă ar… Mai mult

Europa

România are 58 de companii în topul celor mai mari 500 din Europa Centrală și de Est – raport Coface

Adrian N Ionescu

Numărul companiilor din România care au intrat în ierarhia celor mai mari 500 din Europa Centrală și de Est (ECE) a scăzut de la 61… Mai mult

Europa

NATO va decide în februarie dacă rămâne în Afganistan – Jens Stoltenberg

Iulian Soare

O eventuală retragere a NATO din Afganistan va fi decisă la reuniunea din februarie a miniştrilor apărării din statele partenere, a declarat luni secretarul său… Mai mult

Stiri

Analizele și investigațiile paraclinice se pot face oriunde în țară, cu bilet de trimitere – măsura, introdusă prin HG

Vladimir Ionescu

Asiguraţii pot efectua analizele de laborator şi investigaţiile paraclinice oriunde în țară, în baza unui bilet de trimitere din partea medicului. Măsură a fost introdusă… Mai mult

Europa

FT: Ludovic Orban îi critică pe omologii săi din Ungaria și Polonia, care au blocat bugetul UE – pun în pericol asistența economică de care este nevoie

Iulian Soare

Premierul de centru-dreapta al României, Ludovic Orban, îi critică pe omologii săi din Ungaria şi Polonia pentru blocarea bugetului Uniunii Europene, avertizând că poziţia lor… Mai mult

Stiri

Prețurile energiei la consumatorii casnici: cele mai mici din UE la gaze, în ultima treime a clasamentului la energia electrică

Marin Pana

România s-a situat în primul semestru din 2020 pe prima poziție în topul UE al celor mai ieftine gaze naturale livrate consumatorilor casnici și pe… Mai mult

Stiri

Donald Trump a acceptat inițierea tranziției către administrația Joe Biden, după ce Michigan a validat victoria dmeocratului

Iulian Soare

Donald Trump a dat undă verde luni seară, la mai bine de două săptămâni de la anunţarea înfrângerii republicanului în alegerile prezidenţiale din SUA, deschiderii… Mai mult