De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult›
18.01.2021
Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult›
17.01.2021
Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult›
17.01.2021
România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Semnal Eurostat: Inflaţia din zona euro, pe teritoriu negativ în septembrie
de Alexandra Pele 30.9.2015
Rata anuală a inflaţiei din zona euro este prognozată a fi de -0,1% în septembrie, în scădere faţă de august când aceasta a atins nivelul de 0,1%, potrivit datelor semnal publicate miercuri de Eurostat.
Analizând principalele componente ale inflaţiei din zona euro, produsele alimentare, alcoolul şi tutunul vor înregistra cea mai mare rată anuală în septembrie, de 1,4% faţă de 1,3% în august, acestea fiind urmate de servicii (1,3% faţă de 1,2% în august). La polul opus, energia este prognozată să aibă o contribuţie negativă, de -8,9% în septembrie, faţă de -7,2% în august. Prin urmare, scăderea preţurilor este, în mare parte, o consecinţă a energiei tot mai ieftine, ieftinire antrenată de prăbuşirea cotaţiilor petrolului.
Chiar şi aşa, tot mai mulţi economişti se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană (BCE) să intervină pentru a îndepărta riscul deflaţiei. Mario Draghi, preşedintele BCE, a reiterat săptămâna trecută angajamentul de a sprijini economia zonei euro cu ajutorul programului de relaxare cantitativă (QE) atât timp cât va fi nevoie, adică să nu oprească, ba chiar să extindă “tiparniţa de bani” până când inflaţia din zona euro va da semne de revenire.
Inflația pare însă să nu-și revină în acord cu speranțele care s-au pus în relaxarea cantitativă, iar acest lucru are cauza în chiar încrederea investitorilor în stabilitatea zonei euro și în ușurința cu care se pot împrumuta aici.
Această încredere a dus la aprecierea monedei unice europene într-un moment neprielnic pentru Draghi. Un euro mai slab ar fi însemnat o creştere a comepetitivităţii exporturilor europene şi un sprijin pentru relansarea economiei zonei euro într-un moment în care cererea internă este slabă.
“Provocarea de politică monetară pentru BCE este că această apreciere vine într-un moment în care şi-o dorea cel mai puţin“, a explicat Ulrich Leuchtmann, şeful diviziei de strategie valutară a Commerzbank, în presa străină.
Moneda unică europeană s-a depreciat pentru prima dată în trei zile în raport cu dolarul american în urma raportului Eurostat, notează Bloomberg. În jurul orei prânzului, euro a scăzut cu 0,3%, cursul ajungând la 1,122 dolari/euro.