marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 februarie, 2015

EU_Parlament1Principalele dezechilibre macroeconomice au fost semnificativ reduse, iar stabilitatea setorului financiar a fost menţinută, este concluzia raportului Comisiei Europene asupra economiei ţării noastre, din cadrul semestrului european.

Comisia Europeană atrage, însă, atenția asupra factorilor care pot dezechilibra economia și companiile: impredictibilitatea și lipsa de strategie a sistemului fiscal, precum și ineficiența adiministrației.

***


Programele de asistenţă succesive au ajutat la revenirea la stabilitatea macroeconomică, au determinat reintrarea pe piaţă a titlurilor de stat şi au protejat stabilitatea financiară.

În urma analizei, experţii au ajuns la câteva concluzii:

  • Investiţiile străine nete în România arată că rămân anumite riscuri, principalele dezechilibre au fost corectate.

Creşterea exporturilor indică o îmbunătăţire a situaţiei macroeconomice. Deficitele de cont curent, anterior nesustenabile, au fost corectate şi vor rămâne în limitele controlabile. productivitatea muncii a început recent să se îmbunătăţească, însă este încă afectată de investiţiile reduse, lipsa inovaţiei şi un mediu de afaceri nefavorabil.

În ciuda unor reforme importante, deficienţele din mediul investiţional ar putea afectat investiţiile mult-dorite şi capacitatea României de export.


Fondurile structurale ar putea contribui semnificativ la finanţarea unor importante investiţii, însă implementarea continuă să fie un obstacol major.
Accesul la finanţare rămâne dificil, în special pentru IMM-uri.

Sectorul public – o piedică în calea economiei

  • Infrastructura energetică şi de transport continuă să fie o piedică a creşterii economice.
  • Calitatea proastă a educaţiei şi neconcordanţa ei cu piaţa muncii, capacitatea administrativă proasă în sectorul public şi politica fiscală instabilă afectează investiţiile şi exporturile.

Ineficienţa în companiile de stat care domină sectoare ale economiei precum energia şi transporturile sunt o povară pe finanţele publice şi grevează întreaga economie.

  • Datoria privată a fost sub control, iar stabilitatea sectorului financiar a fost menţinută, însă rămân vulnerabilităţi externe şi interne.

Sectorul bancar românesc este bine capitalizat şi are lichidităţi, iar împrumuturile neperformante sunt pe un trend descrescător. Totuşi, presiunile de deleveraging rămân şi compromit aportul împrumuturilor asupra profitabilităţii băncii.

Băncile rămân vunerabile la evenimentele din zona euro, dar şi la iniţiative interne care ar putea avea un impact asupra întregului sector.

Fiscalitatea: imprevizibilă și ineficientă

Gradul de îndatorare a sectorului privat este controlabil.

  • Eficienţa sistemului de taxare este limitată, iar politica fiscală este mai degrabă instabilă.
  • Deşi sunt implementate măsuri de creştere a eficienţei administrării fiscale, colectarea TVA este una dintre cele mai scăzute din Europa şi munca la negru are efecte asupra veniturilor la buget.
  • Schimbările frecvente din sistemul de impozitare contribuie la instabilitatea mediului de afaceri.
  • Persistentele deficienţe în administraţia publică şi mediul de business afectează economia.Comisia remarcă faptul că, în ciuda unor reforme privind creşterea calităţii serviciilor publice, a unui mediu de reglementare favorabil afacerilor şi cetăţenilor, nu se iau încă măsuri concrete. Consolidarea justiţiei şi lupta anticorupţie rămân în continuare povocări.

Piața muncii: șomajul e mic pentru că și activitatea e mică

Dinamica de pe piaţa muncii indică o îmbunătăţire, dar persistă problemele structurale. Sărăcia şi excluziunea socială continuă să afecteze mare parte din populaţie.

Şomajul este la un nivel scăzut şi în scădere, dar asta se datorează doar unei rate mici de activitate. Accesul pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile rămâne dificilă şi calitatea şi accesul timpuriu la educaţie şi îngrijire, la formare profesională, ucenicie, educaţie superioară şi învăţare pe toată durata vieţii este scăzut.

În ciuda unor acţiuni importante, şomajul în rândul tinerilor şi rata de inactivitate rămân mari.

Progrese prea mici la reformele structurale

Pe de altă parte, România a făcut progrese reduse pentru implementarea recomandărilor specifice de ţară, mai arată Bruxelles-ul. La capitolul reformelor care sunt întârziate, Comisia atrage atenţia asupra aceloraşi aspecte din ultimii ani:

  • privatizările
  • restructurarea companiilor de stat
  • înfiinţarea de instanţe specializate pentru rezolvarea cazurilor economice, în cazul unor termeni contractuali incorecţi
  • o stabilire transparentă a salariului minim
  • egalizarea vârstei de pensionare la bărbaţi şi femei
  • îmbunătăţirea mediului de afaceri.
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În plus, au existat progrese limitate în formularea politicilor privind eficienţa energetică, a integrării transfrontaliere a reţelelor energetice şi în constituirea interconectorilor pentru inversarea fluxurilor de gaz, iar liberalizarea preţului la energie pentru consumatorii casnici a fost întârziată.

În privinţa provocărilor, Comisia enumeră:

  • implementarea reformelor structurale pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi accelerarea creşterii economice
  • construirea capacităţii de cercetare în sistemul public
  • folosirea mai bună a fondurilor structurale

(Descărcaţi aici raportul detaliat al Comisiei Europene)

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. As adauga: Un sistem de cadastru si carte funciara ineficient si inconsistent bazat inca dupa ani si ani de reforme pe inregistrarea la cerere a bunurilor imobile si a drepturilor de propietate asupra acestora.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. As adauga: Un sistem de cadastru si carte funciara ineficient si inconsistent bazat inca dupa ani si ani de reforme pe inregistrarea la cerere a bunurilor imobile si a drepturilor de propietate asupra acestora.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: