Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și a cerut luni Consiliului să impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative.
Este prima oară când se aplică României această procedură a cadrului de guvernanță economică al UE. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, prin aceasta procedură se oferă autorităților române posibilitatea de a lua măsuri corective pentru a evita deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive.
(Descărcați AICI recomandările adresate României)
Comisarul pentru afaceri economice și financiare, Pierre Moscovici, Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, Marianne Thyssen, și vicepreședintele Valdis Dombrovskis, responsabil cu moneda euro și dialogul social, au prezentat luni, la Bruxelles, recomandările specifice fiecărei țări membre UE conținute de Pachetul de primăvară al Semestrului European 2017.
Recomandări adresate României
Potrivit documentului oficial emis de CE, României i se recomandă:
- să se asigure că rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete primare nu depășește 3,3% în 2017, corespunzător unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB, punând astfel țara pe o traiectorie potrivită pentru atingerea MTO
- să utilizeze orice câștiguri suplimentare pentru reducerea deficitului- măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătățire durabilă a balanței structurale de o manieră favorabilă creșterii
România ar trebui să transmită oficial lista acțiunilor întreprinse în spiritul acestor recomandări până pe data de 15 octombrie 2017.
Evoluții și decizii fiscal-bugetare pentru UE 27
Pachetul prezentat luni ține seama de concluziile formulate în pachetul de iarnă al semestrului european din februarie, referitoare inclusiv la procedura privind dezechilibrele macroeconomice, și se înscrie în continuarea acestor concluzii.
În ansamblu, se preconizează că nivelul deficitului cumulat al zonei euro va scădea în acest an, de la nivelul record de 6,1 % din PIB, care a fost înregistrat în 2010, la 1,4 % din PIB.
În cazul Ciprului, Italiei și Portugaliei, care s-au confruntat cu dezechilibre macroeconomice excesive, Comisia a ajuns la concluzia că nu există motive analitice pentru accelerarea procedurii, cu condiția ca aceste trei țări să pună în aplicare integral reformele prevăzute în recomandările specifice care le-au fost adresate.
Pe baza evaluării din 2017 a programelor de stabilitate și de convergență, Comisia a întreprins, de asemenea, o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere.
Comisia recomandă ca procedurile aplicabile deficitelor excesive să fie închise pentru Croația și Portugalia. În cazul în care Consiliul urmează recomandarea Comisiei, numai patru state membre ar continua să facă obiectul componentei corective a pactului, în scădere față de 24 de țări în 2011.
Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia și Finlanda în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în care examinează respectarea de către aceste state a criteriului privind datoria stipulat în tratat. În ambele cazuri, concluzia este că ar trebui să se considere că, în prezent, acest criteriu este respectat.
În cazul Belgiei, această concluzie este valabilă cu condiția să se adopte măsuri fiscal-bugetare suplimentare în 2017 pentru a se asigura că această țară se conformează, în linii mari, traiectoriei de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu atât în 2016, cât și în 2017.
În cazul Finlandei, se remarcă faptul că adoptarea și punerea în aplicare rapidă a reformelor structurale menite să sporească productivitatea și oferta de forță de muncă sunt elemente esențiale pentru îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică pe termen mediu și a sustenabilității finanțelor publice.
În ceea ce privește Italia, Comisia confirmă faptul că măsurile fiscal-bugetare suplimentare solicitate pentru 2017 au fost realizate și că, prin urmare, se consideră că în această etapă nu este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare pentru respectarea criteriului datoriei.
Pe baza evaluării programelor lor de stabilitate pentru 2017, Comisia propune ca Lituaniei și Finlandei să li se acorde flexibilitatea solicitată.
Contextul general
Economia europeană și-a dovedit reziliența în fața unor provocări semnificative. Ratele de creștere atât în UE, cât și în zona euro au fost de aproape 2 % în 2016, finanțele publice se îmbunătățesc, iar ocuparea forței de muncă a atins un nivel record, cu o populație ocupată de aproape 233 de milioane de persoane.
Pentru a consolida tendințele pozitive și convergența la nivelul statelor membre și la nivelul UE, este esențial să se realizeze o creștere mai favorabilă incluziunii, mai robustă și mai durabilă, inclusiv prin stimularea creșterii competitivității și a inovării.
De-a lungul timpului, statele membre au înregistrat unele progrese în ceea ce privește, în medie, două treimi din recomandările care le-au fost adresate, ceea ce confirmă faptul că reforme semnificative sunt în curs de implementare în întreaga UE.
Domeniile de politică ce privesc „politica fiscal-bugetară și guvernanța fiscal-bugetară”, precum și „serviciile financiare” au înregistrat cele mai mari progrese pe calea reformelor, aceste domenii confruntându-se cu probleme presante în ultimii ani.
Printre domeniile care au înregistrat cele mai puține progrese se numără concurența în sectorul serviciilor și mediul de afaceri. Imaginea generală care se desprinde este că statele membre își continuă eforturile în vederea punerii în aplicare a reformelor, însă, în majoritatea domeniilor de politică identificate în recomandările specifice fiecărei țări pentru 2016 s-au înregistrat fie „progrese limitate”, fie „unele progrese”.
Comisia Europeană a prezentat luni recomandările specifice fiecărei țări din 2017, în care definește orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni. Economia se dovedește a fi rezilientă în UE și în zona euro, însă continuă să se confrunte cu unele provocări, cum ar fi creșterea lentă a productivității, consecințele crizei – inclusiv inegalitățile care persistă – și incertitudinea generată în principal de factori externi.
Prin urmare, Comisia invită statele membre să profite de această ocazie pentru a consolida fundamentele economiilor lor prin punerea în aplicare a priorităților economice și sociale identificate în comun la nivel european: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asigurarea unor politici fiscal-bugetare responsabile.
Urmărește-ne pe Google News
