În ciuda progreselor României în aplicarea recomandărilor Comisiei Europene (CE), „provocările structurale pot afecta perspectivele pe termen mediu”, potrivit raportului privind România.
Raportul este inclus în „pachetul de iarnă” al evaluărilor publicate miercuri de CE privind progresele înregistrate de statele membre în vederea îndeplinirii priorităților economice și sociale.
„Pentru prima dată din 2008, creşterea economică a fost peste potențial și este de așteptat să rămână astfel în 2017-2018”, spune raportul citat, care ridică problema stimulării cererii interne printr-o „politică fiscală expansionistă”.
Această politică ar putea conduce la creşterea costului finanţării deficitului.
Comisia a estimat creşterea economică din 2016 la 4,9%, fiind alimentată de măsuri fiscale pro-ciclice”, care vor duce deficitul bugetar la 3,6% din PIB în 2017 și la 3,9% în 2018.
Rata datoriei publice „se va deteriora dar va rămâne sub nivelul de 60% din PIB.
Fiscalitatea, stabilitatea financiară și legile
De asemenea, prevederile fiscale incluse în Legea responsabilităţii fiscale sunt bine concepute, dar construcția bugetului nu respectă prevederi respective.
Stabilitatea financiară s-a îmbunătăţit în 2016, dar o serie de iniţiative legislative riscă să submineze predictibilitatea legilor şi încrederea investitorilor, potrivit raportului CE.
Comisia susţine că impactul complet al Legii dării în plată rămâne dificil de evaluat, adăugând că actul normativ trebuie revizuit pentru a ţine cont de decizia Curţii Constituţionale.
Comisia Europeană a invocat potențialul de pericol al unor inițiative legislative. Sunt vizate un proiect de lege privind Autoriatea de protecţie a consumatorului, care ar putea afecta mandatul Băncii Naţionale şi puterea acesteia de supervizare a instituţiilor de credit şi un alt proiect de lege care ar putea restricţioneze independenţa Băncii Naţionale plasând-o sub un control mai strict al Parlamentului.
Progresele şi corupţia
Raportul constată că România a făcut unele progrese în aplicarea recomandărilor CE, dar progresele au fost „limitate în ceea ce priveşte credibilitatea instituţiilor fiscale, colectarea şi respectarea taxelor şi stabilitatea financiară”.
Au fost făcute „unele progrese” în domeniile ocupării locurilor de muncă, salariului minim, educaţiei şi pensiilor. De asemenea, au fost făcute unele progrese în domeniul sănătăţii, administraţiei publice şi companiilor de stat precum şi unele progrese în zonele rurale, transportului şi investiţiilor.
CE mai spune că progresele României din 2016, „în special în privind guvernarea, politicile de ocupare a forței de muncă și de reducere a sărăciei”, nu sunt „susținută într-o manieră durabilă”.
Unele dintre reformele structurale sunt expuse riscului de a fi inversate, iar altele au stagnat.
„Ireversibilitatea progreselor în lupta împotriva corupției a fost recent pusă în pericol. În absența unui impuls în agenda de reforme structurale ale România, competitivitatea și potențialul de creștere vor fi puse sub presiune”, spune raportul citat.
Urmărește-ne pe Google News
