Şeful diplomaţiei UE, Joseph Borrell, a efectuat vineri o vizită rară în Rusia, stând lângă gazda sa, ministrul de externe Sergey Lavrov, în timp ce acesta cataloga UE drept un „partener neserios” şi acuzând liderii europeni că ar fi minţit în legătură cu otrăvirea lui Alexey Navalnîi, transmite Politico.
Chiar în timpul vizitei la Moscova a lui Joseph Borrell, Rusia a expulzat trei diplomați europeni, pe care i-a acuzat că au luat parte la manifestațiile de stradă împotriva condamnării lui Alexei Navalnîi.
Joseph Borrell – fostul șef al socialiștilor europeni și ajuns comisarul pe politică externă al UE susținut de Franța – a insistat să meargă în această vizită, în ciuda faptului că nu a avut un obiectiv clar, în afară de „nevoia dialogului” şi „renunţarea la retorica negativă”, după cum le-a explicat miniştrilor de externe din UE.
Lavrov condamnă SUA cu gura lui Borell
La conferința de presă de vineri dimineață, Borrell a fost bombardat cu întrebări puse cu rea-credință de presă afiliată regimului Putin. Oficialul european a fost „momit” să condamne embargo-ul american asupra Cubei de către un reprezentant al Sputnik care l-a șicanat apoi pe Borrell, spunând că întrebarea a fost sugerată de „colegii americani”.
Același jurnalist l-a mai întrebat pe Borrell despre niște presupuse „încălcări ale drepturilor omului” din Letonia. Șeful diplomației europene a fost în mod evident nepregătit să se confrunte cu aceste atacuri.
„Sunt surprins, nu m-am așteptat să discut despre Cuba aici la Moscova. Știți deja că Uniunea Europeană nu aprobă embargoul american asupra Cubei și vom continua să exprimăm această poziție și față de noua administrație a Statelor Unite. Sperăm ca aceasta să își revizuiască poziția sa cu privire la Cuba”, a spus cu naivitate Borrel.
Lavrov a profitat de ocazie pentru a întoarce declarația lui Borrell împotriva sa. Oficialul rus a acuzat UE de ipocrizie și a atacat-o pentru politica sa de sancțiuni pe care o duce împotriva Rusiei în ce privește conflictul din Ucraina și anexarea Crimeii. În același timp, Lavrov a încercat să semene discordie între Bruxelles și Washington, profitând de dezacordul dintre cei doi aliați.
Pe mine nu mă surprinde, Josep, pentru că atunci când în merg în vizite străine pe mine mă întreabă despre Ucraina așa cum pe tine te-au întrebat despre Cuba. Aveți relații importante cu Cuba și cred că acesta este un exemplu de bun simț care arată că ar trebui să evităm astfel de presiuni ilegitime, unilaterale precum embargouri sau blocade. Aici, opinia noastră este comună cu cea a Uniunii Europene. Putem lucra cu partenerii noștri doar prin dialog, fără să folosim ultimatumuri, pedepse sau acțiuni unilaterale de pedepsire. Acestea sunt metode și instrumente ale trecutului colonial. Folosirea de către UE a acestor instrumente inventate de SUA nu e un lucru bun”, a spus Lavrov.
Lavrov a adăugat că speră că aceste probleme vor fi abordate la un summit al liderilor membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, o idee propusă de președintele rus Vladimir Putin, despre care Lavrov a menționat că a fost susținută de președintele francez Emmanuel Macron.
„La acest eveniment, ar fi important să înțelegem, să stabilim ce lume încercăm să construim, o lume multipolară care să asigure cu adevărat egalitatea tuturor actorilor-cheie, inclusiv Uniunea Europeană, sau o lume multipolară, multilaterală doar prin nume ”, a comentat Lavrov.
Borrell a încercat apoi să aducă în discuție condamnarea lui Navalnîi, precizând că i-a transmis lui Lavrov îngrijorarea profundă a liderilor europeni cu privire la acest subiect și i-a amintit de solicitările acestora de a-l eliberare pe disident, dar și de a accepta o investigaţie independentă cu privire la cauzele otrăvirii sale.
(Citiți și: ”Dan Dungaciu – CRONICILE / Falia dintre Europa și SUA trece prin Franța „autonomiei strategice””)
Observaţiile sale au fost umbrite de răspunsul violent al lui Lavrov, care a pus la îndoială otrăvirea acestuia, în ciuda numeroaselor dovezi în acest sens strânse de laboratoarele vest-europene.
Ascultând în tăcere acuzațiile lui Lavrov
Fost lider al socialiștilor europeni, Joseph Borrel a insistat să meargă la Moscova, în ciuda criticilor și a avertismenlelor popularilor europeni și a unor europarlamentari New Europe, care au susținut că nu e nimic de discutat cu Rusia în acest moment, având în vedere dosarul Navalnîi.
Per ansamblu, a fost o performanţă dezastruoasă a lui Borrell care a recunoscut că UE nu a făcut niciun pas către impunerea de noi sancțiuni împotrivaRusiei în cazul Navalny. Borrell, fost ministru de externe al Spaniei, a rămas apoi tăcut și semi-zâmbitor, în timp ce Lavrov a luat ultimul cuvânt pentru a califica UE drept „un partener nesigur”.
„Ne-am obişnuit cu faptul că Uniunea Europeană încearcă să impună restricții unilaterale, restricții nelegitime și pornim de la presupunerea că, în acest stadiu, Uniunea Europeană este un partener nesigur”, a spus Lavrov.
Reacţii dure din UE: Joseph Borrell a oferit regimului Putin o ocazie nesperată de a ne umili
Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a calificat vineri vizita șefului diplomației europene, Josep Borrel, la Moscova drept o „greșeală” și a cerut Uniunii Europene să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei, din cauza refuzului lui Vladimir Putin de a elibera opozanții reținuți recent în marja protestelor pentru eliberarea lui Alexei Navalnîi.
„Conferința de presă comună ce a avut loc astăzi la Moscova între Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, și ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a fost un monolog al oficialului rus. Șeful diplomației europene parcă nici nu a existat în acea conferință de presă; a citit doar niște declarații predefinite, generale, lipsite de conținut. Nu a obținut nimic în urma acestei vizite la Moscova, iar, prin modul în care s-a prezentat presei, pare că nici nu a fost hotărât să obțină ceva”, a afirmat, într-un comunicat de presă, Siegfried Mureșan, care este vicepreședinte al PPE și vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European.
Europarlamentarul PLUS Dragoș Tudorache a cerut demisia șefului diplomației europene Josep Borrell.
Tudorache spune că „Josep Borrell nu are altă alternativă decât să demisioneze imediat din funcția pe care o ocupă, deoarece nu reușește să se ridice la nivelul necesar îndatoririlor pe care aceasta le cere”. În postarea sa de pe Facebook, Tudorache afirmă și că prin vizita sa „nesancționată politic”, Borrell „a oferit regimului Putin o ocazie nesperată de a ne umili”.
Josep Borrell Fontelles este socialist, fostul ministru de externe al Spaniei. El s-a născut la 24 aprilie 1947 în localitatea La Pobla de Segur. Are o diplomă în inginerie aeronautică obţinută la Universitatea Tehnică din Madrid, este licenţiat şi doctor în economie al Universităţii „Complutense” din Madrid.
Din 1972 până în 1982 a predat matematica la Şcoala Tehnică Superioară de Inginerie Aeronautică din cadrul Universităţii „Complutense” din Madrid. După aceea, a deţinut funcţiile de secretar general al Bugetului (1982-1984), secretar de stat pentru Finanţe (1984-1991) şi ministru al Lucrărilor Publice, Telecomunicaţiilor, Transporturilor şi Mediului (1991-1996).
Josep Borrell a fost deputat de Barcelona între 1986 şi 2003, prezidând Comitetul Mixt pentru Afaceri Europene şi a fost membru al Convenţiei Europene (1999-2002), organism care a pregătit proiectul de constituţie europeană.
Ales în 2004 ca membru al Parlamentului European, făcând parte din Grupul Socialiştilor Europeni, Josep Borrell a fost preşedinte al acestui for (2004-2007), apoi a condus, ca preşedinte, Comisia pentru Dezvoltare.
Diplomaţi din Suedia, Germania şi Polonia, expulzaţi chiar în timpul vizitei lui Borrell
Rusia a anunţat, vineri, în timpul vizitei lui Joseph Borrell la Moscova, expulzarea unor diplomaţi din Suedia, Germania şi Polonia, acuzându-i că au luat parte la protestele ilegale de luna trecută împotriva încarcerării opozantului Kremlinului Aleksei Navalnîi.
Ministerul de Externe rus a declarat într-un comunicat că Moscova consideră inacceptabile acţiunile diplomaţilor.
Cancelarul german Angela Merkel a criticat decizia care arată, potrivit ei, ”o faţetă suplimentară a ceea ce se întâmplă în prezent în Rusia şi care are puţin de-a face cu statul de drept”.
Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a declarat ”total în linie şi solidar (cu Germania, n.r.) cu privire la ceea ce se întâmplă în Rusia” şi a condamnat ”cu cea mai mare fermitate” expulzarea diplomaţilor în cauză.
