Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI) a avertizat asupra unui context economic „nemilos” pentru finanțele guvernelor din întreaga lume, subliniind o reticență generalizată printre politicieni de a reduce cheltuielile și de a crește taxele, transmite Financial Times.
Kristalina Georgieva (foto), directorul general al FMI, a spus că nivelurile tot mai ridicate de împrumuturi înseamnă că o parte tot mai mare din veniturile guvernamentale este folosită pentru acoperirea plăților de dobânzi, în timp ce creșterea economică „anemică” face și mai dificilă reducerea datoriilor.
„Previziunile noastre indică o combinație nemiloasă de creștere scăzută și datorii ridicate — un viitor dificil”, a declarat Georgieva. Țările se confruntă cu „datorii publice mari și în creștere — mult mai mari decât înainte de pandemie”, a adăugat ea, chiar și după o scădere a nivelurilor datoriei raportate la PIB, pe măsură ce inflația a ridicat creșterea nominală.
Remarcile directorului general, făcute înainte de reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale de săptămâna viitoare, vin în contextul în care datoria publică globală se îndreaptă spre un record de 100 de trilioane de dolari până la sfârșitul anului 2024. Împrumuturile au crescut vertiginos în primele etape ale pandemiei de coronavirus, pe măsură ce economiile erau blocate. Multe guverne, inclusiv cele din marile economii ale lumii, încă nu au reușit să aducă cheltuielile sub control.
SUA continuă să aibă deficite bugetare semnificative, în timp ce guvernul Chinei a injectat recent fonduri semnificative în economie pentru a sprijini creșterea economică slabă.
FMI a confirmat că cele două mari economii ale lumii conduc creșterea globală a datoriei, conform datelor publicate săptămâna aceasta. Însă, Georgieva a subliniat și o „evoluție înfricoșătoare” în țările emergente și cu venituri mici, unde o parte mai mare din veniturile guvernamentale este alocată pentru plata serviciului datoriei.
Georgieva a spus că guvernele trebuie să reducă datoriile și să reconstruiască rezerve fiscale pentru a face față potențialelor șocuri economice — ceva despre care directorul general a spus că „va veni cu siguranță, și poate mai repede decât ne așteptăm”.
Studiile FMI arată că politicienii vorbesc tot mai mult despre expansiune fiscală
Alte cercetări ale FMI au arătat că discursul politicienilor „favorizează tot mai mult expansiunea fiscală” mai degrabă decât contracția, a spus Georgieva, crescând dificultățile în reducerea datoriilor.
Un studiu care a acoperit 65 de țări și s-a bazat pe mai mult de 4.500 de declarații din perioada 1960-2022 indică o proliferare a propunerilor de politici care tind să extindă cheltuielile guvernamentale.
Ponderea discursurilor care indică o expansiune fiscală a crescut cu 40% atât în economiile avansate, cât și în cele emergente în ultimele trei decenii. Discursul politic axat pe „consolidare” fiscală s-a redus la mai puțin de jumătate față de vârful din anii 1980 în economiile avansate, se arată în studiu.
„Chiar și partidele politice tradițional conservatoare din punct de vedere fiscal dezvoltă o preferință pentru împrumuturile destinate cheltuielilor”, a spus Georgieva.
Marile economii „se răcesc într-o manieră ordonată”
În discursul său, Georgieva a spus că au existat câteva vești bune, printre care retragerea globală a inflației, care nu a fost însoțită de o recesiune. Atât piețele muncii din SUA, cât și cele din zona euro „se răcesc într-o manieră ordonată”.
Cu toate acestea, șocul inflaționist unic din generația de acum câțiva ani va avea efecte de durată asupra veniturilor gospodăriilor, a avertizat Georgieva. Acest lucru vine pe fondul tensiunilor geopolitice continue, inclusiv escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Între timp, creșterea economică este preconizată a fi modestă, potrivit FMI, care în iulie a prognozat o expansiune globală de 3,2% în 2024 și 3,3% în 2025.
„Bugetele trebuie să fie consolidate — într-un mod credibil, dar treptat în majoritatea țărilor,” a spus Georgieva. „Acest lucru va implica alegeri dificile privind creșterea veniturilor și eficientizarea cheltuielilor, asigurând totodată că acțiunile politice sunt bine explicate pentru a câștiga încrederea cetățenilor.”
***
Urmărește-ne pe Google News
