Deficitul bugetar consemnat la finele trimestrului al treilea din 2012 poate fi pus exclusiv pe seama dezechilibrului cronicizat existent la bugetul asigurărilor sociale.
Minusul de 7,17 miliarde lei la bugetul general consolidat a fost mai mic decât subvenția de 9,19 milioane lei care a trebuit adăugată la veniturile curente din plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru a asigura plata pensiilor.
Datele furnizate de Ministerul Finanțelor arată că, în pofida alimentării suplimentare a veniturilor pentru asigurările sociale, la 30 septembrie 2012, deficitul pe acest segment al politicii sociale era de 743,1 milioane lei.
Situația nu diferă prea mult de cea care se întâlnește în sănătate sau plățile pentru șomaj, dar dimensiunea foarte mare este cea care determină deficitul de ansamblu al bugetului României.
Varianta majorării TVA cu cinci procente (introdusă la mijlocul anului 2010) , care a afectat creșterea economică, a permis alimentarea politicii sociale pe calea indirectă a transferurilor făcute de la bugetul de stat. Totuși ea se arată insuficientă față de necesități, deoarece banii care au trebuit dați au fost cu exact 50% mai mulți decât deficitul de ansamblu al bugetului.
Ceea ce arată că au fost redistribuiți, în plus, bani de la alte destinații ( a se citi în principal investiții și cofinanțarea proiectelor de dezvoltare cu sprijin comunitar) pentru a fi trimiși în consum. Cu prețul perpetuării datoriilor, a plăților de dobânzi și a micșorării șanselor de reducere a decalajelor existente în nivelul de dezvoltare față de țările occidentale.
Mai mult, cu cât procesul de echilibrare fiscală se derulează mai eficient și se restrâng deficitele per total, cu atât iese mai mult în evidență deficitul structural existent la bugetul de pensii. deficit care, strict matematic, nu poate fi înlăturat.Punctul de pensie nu poate fi redus, urmare a deciziei Curții Constituționale, numărul de pensionari este cel care este, iar contribuțiile sociale de 31,3% nu pot fi mărite pentru că sunt și așa destul de mari.
Interesant este că ajustarea valorii punctului de pensie la 622,90 lei deja trecută prin Parlament în 2010, ar fi dus ori la un buget echilibrat, ori la stimularea creșterii economice prin diminuarea fiscalității pe muncă, fără a mai pune la socoteală eventuala trecere în economia fiscalizată a unei părți din locurile de muncă ascunse acum de taxare.
Pur și simplu, din acest impas nu s-a putut ieși decât prin soluția discutabilă etic a ”autofinanțării” pensionarilor prin taxele plătite în plus la bugetul de stat fără a conștientiza acest lucru. O evaluare grosieră a efectului în buget pe baza regulii de trei simplă, ne arată un spor de peste 7,5 miliarde de lei din acest impozit indirect, doar din cele cinci puncte procentuale adăugate la TVA.
Dacă ținem cont că avem 4,5 milioane salariați și 5,4 milioane pensionari, la un raport de circa 2 la 1 între venitul salarial mediu și pensia medie ( aproximativ 1.540 lei față de 770 lei), rezultă că pensionarii și-au plătit singuri de la începutul anului, prin suma suplimentară achitată pe mărfurile și serviciile cumpărate aproape 3.000 milioane lei, adică 0,5% din PIB.
Deși simplificat, deoarece nu ține cont de alte categorii de venituri și nici de alte categorii sociale, tabloul prezentat arată clar impactul modificărilor de substanță făcute în timpul și după anul 2007, ultimul an în care când bugetul de pensii a fost echilibrat. Majorările au fost făcute, în bună măsură, fictiv, întrucât ce s-a dat pe o parte s-a luat pe altă parte.
De reținut că valoarea punctului de pensie a fost în primele nouă luni din 2007 de 416 lei, față de 732,80 lei în 2012 ( majorare de 76%). Simultan, venitul salarial mediu din care s-a prelevat banii pentru plata pensiilor a avansat de la 1.042 lei la 1.534 lei (majorare de numai 47%).
De aici a rezultat și necesitatea redistribuirii de bani din oala comună a bugetului de stat.
Dacă adăugăm și politica de diminuare a cotelor de CAS (fie și cu revenirea din 2009), rezultatul, concretizat în deficit cronic și în continuă creștere, era previzibil.
De aceea, pentru ieșirea din cercul vicios al deficitelor generate de pensii, care frânează investițiile și crearea de noi locuri de muncă, soluția sustenabilă pe termen lung nu poate fi decât refacerea echilibrului între sumele colectate pentru pensii și cele achitate de stat.
Urmărește-ne pe Google News
12 răspunsuri
„Dacă ținem cont că avem 4,5 milioane salariați- de ce numai? Mai veniti cu niste scutiri?
„La sfarsitul trimestrului III 2012, un numar de 5,71 milioane persoane participau la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II)” ???
Domnule Pana, dumneavoastra sunteti un autor foarte harnic pe cursdeguvernare.ro. Eu sunt un cititor incapatanat tot pe cursdeguvernare.ro. Cred ca ne putem intelege din cand in cand, nu-i asa? Iar acum este absolut necesar!
Nu mai repetati povestea aceea cu „… avem 4,5 milioane salariați și 5,4 milioane pensionari,…) E falsa! Numarul salariatilor legali este mult mai mare in Romania.
Stiu ca INS publica lunar un buletin statistic unde pretinde ca numarul salariatilor este ceva mai mare de 4 milioane.
Este doar o statistica, cu limite metodologice anuntate deschis (pag.103)
http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2012/bsl_7.pdf
Din 2012 chiar anunta ca sunt date provizorii.
Datele salariatilor (cu contract de munca, dar militarii si functionarii publici nu lucreaza in baza unui contract, ci a unui statut) activi si platitori de taxe si impozite sunt date de Inspectia muncii, din registrul electronic al salariatilor REVISAL.
Iata ce spune seful Inspectiei muncii despre numarul acestui tip de salariati in mai 2012:
„Numărul de contracte active la 27 mai, contracte pentru care se plătesc contribuţii la sistemul de asigurări sociale este de 5.513.496, iar numărul salariaţilor activi de 5.067.497. Un salariat poate avea mai multe contracte individuale de muncă. În REVISAL sunt înregistrate doar contractele individuale de muncă şi nu apar funcţionarii publici, funcţionarii cu statut special de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării, Serviciul Telecomunicaţii Speciale, Serviciul Protecţie şi Pază şi nici persoanele ale căror profesii sunt exercitate pe baza unor legi speciale, cabinete, birouri şi persoane fizice care exercită activităţi cum ar fi avocat, arhitect, notar, medic, psiholog etc.”, a explicat Dantes Bratu.”
Va rog sa observati ca, pentru luna mai 2012, INS avea in statistici 4,3017 mil. salariati. Diferenta este mare! Si schimba complet perspectiva asupra chestiunii. Pentru ca daca numarul total al celor care platesc contributii sociale in Romania este mai mare decat acela cadelnitat pana acum si se apropie de 6 milioane, sau depaseste acest prag, altfel se vede problema. Ramane in continuare un raport de dependenta mare, dar nu catastrofal. Si poate ca ne gandim sa cautam si alte cauze ale saraciei pensionarilor si salariatilor. Poate o fi felul in care se imparte valoarea adaugata creata in economie, partitie total rasturnata la noi fata de Europa.
Nu mai fiti ingrijorat ca pensiile se finanteaza nu numai din cotnributii, ci si din impozitele curente care intra la bugetul de stat. Aproape toti europenii o fac.
http://www.missoc.org/MISSOC/INFORMATIONBASE/COMPARATIVETABLES/MISSOCDATABASE/comparativeTablesSearchResult_EU.jsp
deficitul de la pensii e cat se poate de fals, e doar teoretic si anume:
pensionarii platesc impozite directe cass si cota unica, apoi din pensia primita prin cumparaturile pe care le fac platesc tva si accize, cum pensionarii bata-i vina sunt de moda veche si bea si fumeaza de sting cam jumatate din pensie daca nu ar exista evaziunea pe tva se intoarce la buget
chiar si cu evaziune pensionarii sustin cu vreo 2 mld de euro anual bugetul de stat,
pensiile ar trebui crescute cu 20% cel putin pentru ca pensionarii sa nu mai fie platitori neti la bugetul de stat au contribuit o viata intreaga, nu mai pacaliti lumea cu prostii de genu asta,
daca aceeasi ardoare ar fi pusa in analiza cheltuielilor cu bunurile si serviciile statului sau eficienta investitiilor de stat am fi departe, se vede ca avem conducatorii pe care ii meritam cu varf si indesat.
Nici pana acum nu stim ce s-a facut cu imprumutul de la FMI .
Daca acest fond se investea in capacitati productive nu ar mai fi plecat romanii sa lucreze in strainatate si sa alimenteze fondurile sociale ale strainilor.
Am inteles masurile luate de PDL si presedinte de reducere a cheltuielilor administrative. Este o cale justa, dar nu suficienta. Concomitent trebuia sa actioneze si pe calea creerii de noi locuri de munca, adica din economiile facute sa investeasca in noi capacitati de productie.
Nu stiu cum de nu se intelege de catre guvernanti ca numai reducerea cheltuielilor de la buget serveste obiectivelor de moment si nu rezolva problemele de viitor.
Statul nu trebuie sa creeze locuri de munca, trebuie sa ramana cu cel mult un sfert din numarul de salariati actuali. Nu vrea ? Am incredere uriasa in cel mai bun prieten al meu, CRIZA economica ce va face aceste corectii in forta. Pensionarii iesiti inainte de 65 de ani? Fara pensie. Pe caz de boala? Verificati si medicii hoti si inchipuitii, pusi sa dea inapoi sumele. Asta concomitent cu scaderea fiscalitatii, la cel mult jumatate din cat este astazi !
La punctele de vedere exprimate mai sus, Casandra siIooo, as mai adauga ca peste 75% din numarul de pensionari au o pensie foarte mica. Daca ii avem in vedere si pe cei cu pensie (sau poate mai corect ajutor) din agricultura vom ajunge la o pensie medie cu mult sub raportul salariu/pensie 1/2
Discutia pe subiect poate fi extrem de contradictorie . 🙂
In alta ordine de idei , daca privim, comparam doua alte date oficiale , respectiv deficitul bugetar si dobinda platita de stat la datoria publica .
Dobinzi platite = 8.124.500.000 lei
Deficit bugetar = 7.171.500.000 lei .
Cum deficitul fondului de pensi se acopera prin transferuri de la alte venituri a bugetului , putem spune ca 90% din dobinda platita de stat e asigurata prin noi imprumuturi . 🙂 Performanta cu efecte si mai devastante . 🙁
@Stefan A.
Nu vad legatura-cauzala intre cheltuielile cu dobanzile, deficitul cu pensiile si deficitul total – iar concluzia celor 90% e de-a dreptul „devastanta” (si, oricum, falsa).
@cezar
Deficitul fondului de pensi se acopera din incasarile fiscale curente a statului . Nu am auzit sa se vinda titluri de stat pentru a finanta pensile . 🙂
E absolut adevarat ca oricare noua emisiune de titluri de stat , respectiv noi imprumuturi se fac : ” pentru asigurarea unei optime finantari a deficitului bugetar si a platilor inerente datoriei publice ” . Deci , 7 miliarde de noi imprumuturi (deficit pe 9 luni) cit reprezinta din masa de 8 miliarde de dobinzi platite la datoria publica in aceleasi 9 luni ?
Cand spuneam ca nu vad legatura cauzala, ma refeream la cifrele prezentate (insuficiente), nu la efect final indicatori asupra deficitului bugetar total 🙂
De pilda, noile imprumuturi atrase pot servi si altor capitole bugetare, nu doar platii datoriei scadente.
De pilda, nu stiu, salilor de sport ale dnei Udrea sau autostrazilor suspendate. Ori fondului de protocol al dlui Ponta.
Nu e nici o legatura cauzala BUGETARA intre cei 2 indicatori decat daca in buget scrie negru pe alb : luam 7 miliarde sa reusim sa platim datoria scadenta de 8.
@cezar
Ia nu lua acele 7 miliarde de lei imprumut si cauta sa platesti tot , inclusiv cele 8 miliarde dobinzi . E imposibil . Ori te imprumuti , ori tai alte cheltuieli . Investitii , salarii sau pensi . La alegere intre primele doua ca ultima nu se poate reduce . Decizie juritica . 🙂
@Stefan A, buna ziua. Imi pare bine sa te vad.
Putem compara multe cifre.
De exemplu, la cheltuielile de capital, din 674 obiective de investitii derulate de institutiile centrale, 212 chiar sunt ineficiente. Cam multe!
http://static.anaf.ro/static/10/Mures/cp300812_1.pdf
Altfel, cheltuielile sociale chiar au scazut, cu cheltuiala salariilor personalului bugetar suntem chiar mai jos decat ne-am angajat. De la oameni nu se mai poate lua nimic. De la clientii nemuritori, da!