Guvernul României trebuie să reziste presiunilor politice făcute pentru reducerea contribuţiilor la asigurările sociale şi pentru majorarea salariilor bugetarilor mai rapidă decât ritmul agreat, susţine Fondul Monetar Internaţional, în raportul clei de-a doua evaluări în cadrul acordului precautionary cu Bucureştiul.
Nocivă ar fi şi creşterea cheltuielilor cu infrastructura, făcute de Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de vicepreşedintele PDL Elena Udrea, un om politic foarte influent în PDL şi în Guvern.
FMI arată că rezistând la presiunile politice Guvernul poate scădea deficitul bugetar de la 4,4% din PIB în 2011 la cel mult 3% în 2012.
”Realizarea cu succes a ajustărilor agreate necesită ca autorităţile să reziste presiunilor politice de a reduce rata contribuţiilor sociale, de a creşte cheltuielile Ministerului Dezvoltării Regionale cu infrastructura, sau de a majora salariile mai repede decât ritmul gradual convenit în bugetul preliminar”, consideră FMI.
la începutul acestui an, premierul Emil Boc a afirmat că la jumătatea anului 2011 Guvernul avea să scadă contribuţiile la asigurările sociale, pe partea angajatorului, cu cote cuprinse între 1 şi 3% din PIB, însă în cele din urmă Ministerul de Finanţe a suspendat pe perioadă nedeterminată luarea acestei măsuri.
Referitor, însă, la bugetari, FMI arată că disponibilizările din anul 2011, mai accentuate decât se stabilise iniţial, creează spaţiu fiscal pentru a reinstitui treptat, până a finalul anului 2012, salariile de dinainte de tăierile cu 25% operate în 2010.
”În anul 2011, personalul bugetar a continuat să scadă – mai rapid decât era avut în vedere iniţial – lăsând spaţiu pentru a reinstitui gradual ce a mai rămas din tăierile de salarii, până la finalul anului 2012 – potrivit mandatului dat de Curtea Constituţională”, se mai arată în raportul de evaluare întocmit de FMI.
Fondul menţionează, însă, că timingul şi nivelul creşterilor vor fi condiţionate pe mai departe de progresul în reducerea personalului din sectorul public astfel încât anvelopa salarială să se menţină la 7,5% din PIB în anul 2011 şi la 7,2% din PIB în anul 2012, în scădere de la 9% din PIB, cât era în anul 2009.
În plus, FMI pregăteşte noi măsuri de ajustare pe care ar putea să le propună luna aceasta autorităţilor române, la vizita pe care o vor întreprinde oficialii Fondului.
”Îndeplinirea angajamentului asumat de autorităţi in faţa UE, de a realiza un deficit mai mic de 3% din PIB, în termeni ESA, va impune o ajustare suplimentară de cel puţin 0,5% din PIB, pentru a acoperi atât includerea de către Eurostat a unor entităţi suplimentare în bugetul general consolidat, cât şi diferenţa tradiţională dintre totalurile în cash şi ESA. Aceste măsuri vor trebui identificate într-o misiune ulterioară”, se mai arată în raportul de evaluare al FMI, întocmit în 14 septembrie.
Arieratele companiilor de stat – un bolovan tot mai greu
Arieratele înregistrate de companiile de stat monitorizate au continuat să crească în anul 2011, ajungând la 3,6% din PIB, însă prin măsurile pe care Guvernul este aşteptat să le ia se urmăreşte reducerea arieratelor la 1% din PIB până la finalul anului, însemnând o scădere a arieratelor cu 4 miliarde de lei, mai susţin economiştii FMI.
Guvernul urmează, astfel, să restructureze companiile de stat astfel încât să nu mai acumuleze arierate.
Pe lângă disponibilizările deja operate în mare parte, cel puţin 15 companii de stat vor avea management privat începând cu anul 2012, ca măsură de eficientizare a activităţii lor economice.
Printre aceste companii se numără, însă, şi firme de stat profitabile, cu statut monopolist pe piaţa românească: Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica, Hidroelectrica, Tarom S.A.,.
Alte companii la care vor fi puşi manageri privaţi sunt: C.N. Poşta Românã S.A., CFR Marfă, S.C. Electrificare CFR S.A., SN a Lignitului Oltenia SA, S.C. Electrica Furnizare S.A., CN Romarm – apartul central, S.C. Oltchim S.A., CFR Călători.
În privinţa arieratelor administraţiei locale, acestea au scăzut cu aproape 25 de milioane de euro, ca urmare a implementării legii finanţelor publice locale.
La finalul lunii iunie 2011, arieratele la nivel local erau de 810 milioane de lei, iar până la finalul anului se aşteaptă o scădere de 10 milioane de lei faţă de acest nivel.
În sectorul de sănătate, au apărut arierate de 500 de milioane de lei rămase din anul 2010, dar Guvernul promite celor de la FMI că vor fi eliminate aceste datorii până la finele anului 2011.
Această operaţiune se face prin alocările bugetare de 300 de milioane de lei de la jumătatea anului 2011 şi prin măsuri ca: impunerea medicamentelor cu denumire generică pe lista de compensate, implementarea taxei clawback şi impunerea unui ”sistem realist de cheltuieli”.
Populismul electoral – atentat la sănătatea economiei
În întregul raport, experţii FMI atrag atenţia de câteva ori asupra riscului ca obiectivele asumate de România să nu fie realizate, din cauza comportamentului politic în preajma alegerilor locale şi parlamentare din anul 2012.
”Tensiunile politice interne şi apropierea alegerilor conduc, de asemenea, la răsturnări de politici, scăzând încrederea”, arată FMI.
Fondul mai avertizează şi asupra efectelor inflaţioniste pe care le-ar genera şi noi creşteri de salarii.
Presiunea electorală ameninţă şi restructurarea companiilor de stat.
”Autorităţile avansează cu planurile de îmbunătăţire a conducerii companiilor de stat în sectoarele energiei şi transporturilor, precum şi în prvinţa planurilor de restructurare/privatizare a firmelor-cheie. Cu toate acestea, aceste reforme sunt solicitante din punct de vedere tehnic şi dificile politic, cu constrângeri politice care se aşteaptă să se intensifice odată cu apropierea alegerilor din 2012”, se mai arată în raportul FMI.
Alte riscuri luate în considerare de FMI sunt situaţia din Grecia, precum şi creşterea economică încetinită în restul Europei, care afectează exporturile româneşti.
În context, FMI recomandă implementarea mai rapidă a reformelor structurale şi o absorbţie mai bună a fondurilor europene.
