Reprezentanţii Federaţiei Internaţionale de Fotbal, FIFA, au dat explicaţii Parlamentului European referitor la încălcarea drepturilor muncitorilor care lucrează pe şantierele Cupei Mondiale 2022, care va avea loc în Qatar. Ei au susţinut însă că nu este necesar ca ţării din Golf să i se retragă dreptul de a organiza evenimentul sportiv. Cu atât mai mult cu cât autorităţile qatareze au acceptat, în urma unor discuţii cu federaţia internaţională, să elaboreze o cartă a muncitorilor care să protejeze imigranţii care lucrează acolo.
Scandalul privind ceea ce presa şi organizaţiile numesc „sclavia modernă” a izbucnit în vara anului trecut, când publicaţia britanică The Guardian a descoperit că 40 de muncitori nepalezi au murit în accidente de muncă în perioada iunie-august. Mai apoi, ambasadele Indiei şi Nepalului, ţări din care provin cei mai mulţi muncitori pe şantierele Cupei Mondiale, au anunţat că 200 de oameni au murit în 2013. The Telegraph susţine că un raport care va fi publicat în această săptămână va indica un bilanţ al victimelor de 400 de muncitori anul trecut.
Muncitorii în Qatar, trataţi ca slavii
„Muncitorii trăiesc în mizerie şi sunt forţaţi să muncească în condiţii extreme, la temperaturi extradinar de mari, fără a avea suficientă apă potabilă, este 12 ore pe zi. Nu au zile libere la sfârşit de săptămână şi nici nu există preocupare pentru starea lor de sănătate”, descria situaţia acestora Sharan Burrow, secretatul general al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor (International Trade Union Confederation – ITUC). ITUC a estimat că, dacă nu se schimbă nimic în condiţiile de muncă şi viaţă ale acestor oameni, până la începerea competiţiei spoortive vor muri 4.000 de muncitori.
Jurnaliştii britanici au descoperit, în urma investigaţiei, că decesele au avut drept cauză accidente de muncă sau stop cardiac şi au conchis că ele ar fi putut fi evitate dacă ar fi fost respectate condiţiile de muncă şi tratamentul decent al celor care lucrează pe şantiere.
Într-un raport publicat în luna noiembrie a anului trecut, Amnesty International a denunţat „nivelul alarmant al exploatării în sectorul construcţiilor din Qatar”, iar parlamentul European şi ONU au adoptat rezoluţii şi au făcut recomandări, prin care au cerut emiratului să îmbunătăţească viaţa şi condiţiile de muncă ale lucrătorilor imigranţi.
FIFA şi Qatar-ul au intrat sub lupa opiniei publice
În urma acestor dezvăluiri, Qatarul, dar şi FIFA au intrat sub lupa opiniei publice. Mai multe organizaţii pentru drepturile omului au susţijut necesitatea unor măsuri punitive asupra ţării din Golf, care să se materializeze chiar cu retragerea dreptului de a organiza competiţia sportivă. Sub această ameninţare, autorităţile qatariote au întocmit un nou cod al muncii pentru lucrătorii imigranţi, care a fost dat publicităţii săptămâna trecută.
Pentru întocmirea celor 50 de pagini ale documentului, a fost cerută consultanţa Organizaţiei Internaţionale pentru Muncă. „Standardele de bunăstare ale muncitorilor”, cum se numeşte noua cartă, dedtaliază măsurile pe care comitetul de organizare a CM2022 vrea să le pună în practică în discuţiile cu contractorii şi subcontractorii care realizează marile proiecte de infrastructură. În plus, promite o monitorizare severă a punerii în practică a acestor principii. Printre măsurile avute în vedere sunt:
- Acordarea unui concediu plătit de minimum 3 săptămâni anual, 48 de ore de muncă pe săptămână şi nu mai mult de 8 ore de muncă pe zi.
- Garantarea unei zile libere sau compensarea ei şi crearea unor birouri speciale care să preia şi să ducă la rezolvarea plângerilor muncitorilor.
- Înfiinţarea unei linii telefonice la care muncitorii pot reclama abuzurile.
ONG-urile şi organizaţiile sindicale internţaionale susţin că aceste măsuri nu sunt mare lucru, atâta vreme cât sistemul care „creează sclavii moderni” nu este abolit. Kefala se numeşte şi lasă la mâna angajatorilor muncitorii. Muncitorii nu pot pleca şi să-şi dea pur şi simplu demisia, ei sunt legaţi de companii care îi angajează, din simplul motiv că au nevoie de un act de la companie, în baza căruia să le fie eliberată viza de ieşire din ţară. Fără ea, ei nu pot pleca.
FIFA chemată să dea explicaţii pentru încălcarea drepturilor omului
Qatarul îşi asumă un risc, dar are şi o şansă cu organizarea CM, crede Theo Zwanziger, membru al Comitetului executiv al FIFA, opinie exprimată în faţa eurodeputaţilor. El a recunoscut că situaţia muncitorilor de pe şantierele qatariote sint „innacceptabile şi oribile”, dar „retragerea dreptului de organizare a Cupei Mondiale ar fi total contraproductivă”. „Cupa mondială poate aduce o îmbunătăţire pe termen lung a condiţiilor de muncă în Qatar”, spune acesta.
Oficialul FIFA a recunoscut că atunci când Qatarul a câştigat competiţia pentru organizarea Cupei Mondiale, în 2010, nu a fost luată în considerare printre criterii şi respectarea drepturilor omului. Un criteriu care, de-acum înainte, nu va fi ignorat.
Barbara Lochbihler, preşedinta subcomisiei pentru Dpreturile Omului din Parlamentul European spune că instituţia europeană poate doar să facă recomandări guvernului din Qatar şi FIFA. Cu alte cuvinte, nu prea multe, care să schimbe efectiv situaţia. Aflat înainte de alegeri, PE nu va recomanda sancţiuni pentru companiile – dacă sunt europene – care execută lucrări de infrastructură dacă nu respectă drepturile muncitorilor. „Dacă nu ar urma alegerile, în urma acestei audieri am putea iniţia o rezoluţie în care să cere un boicot al acestor companii. Însă momentul nu este deloc favorabil. Nu ar exista o majoritate politică dispusă să sprijine o astfel de prevedere”, a spus aceasta.
Geopolitica sportului
Dorinţa organizării de evenimente sportive de amploare a devenit tot mai acerbă în ţările bogate sau în economiile emergente. Olimpiada din China din 2008, candidaturile Braziliei şi câştigarea organăzării Cupei Mondiale de anul acesta şi a Jocurilor Olimpice din 2016 sau candidatura Istanbulului pentru organizarea JO din 2020 sunt doar câteva ilustrări ale acestei dorinţe de afirmare a statutului pe plan internaţional.
Evenimentul sportiv din China a atras însă atenţia asupra problemelor cu mediul pe care le are această ţară – presa a relatat în egală măsură despre competiţia sportivă şi despre smogul din Beijing – în timp ce Brazilia ocupă prima pagină a ziarelor cu protestele, extrem de violente, ale oamenilor care reclamă cheltuirea banilor pe infrastructura necesară unor astfel de evenimente, în timp ce mulţi dintre ei nu au apă curentă în case. Inegalitatea socială şi viaţa în favele, pornind de la mizerie la criminalitate, au fost scoase în evidenţă atunci când tigrul Americii de Sud a anunţat investiţiile pentru organizarea competiţiilor sportive.
Chiar dacă ierarhiile mondiale se schimbă, iată că astfel de ţări, în plină ascensiune, cu resurse financiare, nu pot ignora principiile respectate de lumea civilizată. Drepturile omului şi condiţiile de civilizaţie pentru propriii cetăţeni nu pot fi ignorate în dorinţa de afirmare a statutului pe scena internaţională.
Urmărește-ne pe Google News
