Membrii Parlamentului European, reuniți miercuri în sesiune plenară la Strasbourg, au aprobat modificarea legilor electorale europene, însă reforma este departe de ceea ce doreau să schimbe inițial legiuitorii, anunță Politico.

După mai mult de 2 ani de negocieri între statele membre UE, parlamentarii au adoptat modificările cu 397 voturi pentru, 207 împotrivă și 62 de abțineri. Unele dintre modificările adoptate vor funcționa chiar de la alegerile europarlamentare de anul viitor.

Parlamentarii au aprobat votul electronic și au acordat permisiunea cetățenilor UE care se află în afara granițelor Uniunii să participe la procesul electoral. Au fost aprobate și penalități severe pentru persoanele care votează în mai multe state.

Parlamentarii au mai decis că buletinele de vot pot conține și numele și sigla familiei politice europene la care un partid național este afiliat, însă aceasta este o opțiune voluntară a fiecărui partid, nu o obligație.

De asemenea, a avut succes și propunerea susținută de Germania și de Spania, care, spre deosebire de celelalte țări din UE, nu au instituit praguri obligatorii la alegerile din UE, dar vor putea introduce acum o limită de 2-2,5%. Berlinul a făcut lobby pentru pragurile electorale în ciuda unei hotărâri judecătorești emise în Germania, în 2014, care le-a declarat neconstituționale.

Mai multe măsuri ambițioase, aflate pe o listă alcătuită de europarlamentari în 2015, lipsesc însă dintre modificările votate, inclusiv cea referitoare la listele transnaționale și cea privind formalizarea sistemului ”Spitzenkandidat”- sistem în care familiile politice europene desemnează un ”cap de listă”, acesta urmând să fie votat președinte al Comisiei Europene în cazul în care respectiva familie europeană reușește să își asigure majoritatea voturilor.

Parlamentul European a fost abilitat, în 2015, să adopte o propunere de ”revigorare a democrației europene” și de ”consolidare a dimensiunilor democratice și transnaționale ale alegerilor europarlamentare”. Propunerea adoptată de Parlament urmează să fie aprobată și în Consiliul European, apoi ratificată în parlamentele naționale.