La 27 martie 2018, autoritățile de la București și Chișinău au celebrat cu discursuri emoționante, într-o ședință specială a parlamentului român, 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Rezultatele alegerilor parlamentare din R. Moldova (februarie 2019) nu au permis niciunei formațiuni politice unioniste să intre în legislativul de la Chișinău. Pentru prima dată în istoria post-sovietică a R. Moldova, cei care susțin reunificarea cu Republica Moldova nu sunt reprezentați de un partid care promovează deschis cauza, deși potrivit sondajelor de opinie, suportul populației din R. Moldova pentru unire este de aproximativ 20%.
Unirea pe agenda publică din România și R. Moldova
Reunificarea cu Republica Moldova a fost subiect al dezbaterilor politice din România la începutul anilor 1990. Ulterior, subiectul a apărut doar sporadic în contextul aniversării sau comemorării unor evenimente istorice sau în declarațiile sporadice ale naționaliștilor, prezenți în număr restrâns în toate partidele parlamentare. În toată această perioadă, aderarea la NATO și integrarea în UE au fost principalele obiective de politică externă asumate constant de toate partidele parlamentare. După 2013, Traian Băsescu aflat în funcția de președinte al României a promovat ideea că urmatorul proiect politic pentru Romania, dupa NATO si UE, este reunificarea cu Republica Moldova[1]. Concepția a fost transpusă, ulterior, în programul electoral al Partidului Mișcarea Populară, din partea căruia , Traian Băsescu a obținut un mandat de senator la alegerile din 2016.
În Republica Moldova subiectul unirii a fost adus în atenția publicului, în toată perioada după 1991, atât în campaniile electorale pentru orice tip de scrutin cât și pentru a distrage atenția de la problemele reale ale societății (sărăcia și corupția endemică). Acesta a antrenat disputele cu privire la orientarea geopolitică a R. Moldova și a fost folosit atât de propaganda mass-mediei transmise de la Moscova cât și de actorii politici locali. De altfel, pro-rușii și unioniștii s-au aflat într-un ”dialog” constant, fiecare dintre aceștia încercând să se erijeze în erou care avea ca obiectiv salvarea R. Moldova de pericolul reprezentat de partea adversă. Unioniștii de pe cele două maluri ale Prutului au fost atât în relații de parteneriat cât și de animozitate din cauza suspiciunii că cei din R. Moldova ar putea fi spioni ai serviciilor secrete rusești, dar și a concurenței diverselor tabere unioniste de la Chișinău pentru accesul la fonduri venite din România.
Ocazional unioniștii din România s-au aflat în “dialog” cu pro-rușii de la Chișinău, în special atunci când cei din R. Moldova au transmis declarații referioare la ”identitaea moldovenească ” a majorității cetățenilor acesteia sau la ”intențiile anexioniste ale României”.
Reunificarea cu Republica Moldova. Actori politici promotori ai Unirii
Moldova
În R. Moldova , mișcarea unionistă a început să se coaguleze la sfârșitul anilor 1980, pe fondul evenimentelor care au precedat prăbușirea URSS. Aceasta a avut ca primă emanație politică Frontul popular, creat în jurul intelighenției pro-românești. După o scurtă perioadă de guvernare, Frontul Popular s-a divizat în 1993, majoritatea intelectualilor au ieșit din viața politică iar stindardul reunificării a fost preluat de PPCD și liderul acestuia Iurie Roșca. Până în 2005, când Iurie Roșca a făcut un pact public cu comuniștii pro-ruși, PPCD a fost partidul unionist și pro-european susținut deschis de la București. După 2005, unionismul a fost reprezentat politic de Partidul Liberal prin liderii Dorin Chirtoacă (primar al Chișinăului) și Mihai Ghimpu (deputat). Scorul obținut de PL la alegerile parlamentare era de aprox. 10%. Cei doi s-au discretat în fața electoratului prin afaceri de corupție. În prezent, unionismul este promovat de Partidul Unității Naționale (care și-a construit notorietatea cu ajutorul fostului președinte al României, Traian Băsescu, care este ”președinte de onoare” al partidului). PUN nu a participat la alegerile parlamentare din 2019, iar Traian Băsescu a anunțat că susține opoziția pro-europeană din jurul Blocului ACUM.
Unioniștii din Republica Moldova se impart în doua categorii: unioniștii sinceri și falșii unioniști.Unioniștii sinceri sunt cei atașați cauzei unirii din convingere și în prezent nu sunt reprezentați politic. Sunt o categorie educată a populației. Opțiunile lor electorale se îndreaptă probabil către opoziția pro-europeană –Blocul ACUM (PPDA și PAS).
Falșii unioniști sunt cei care promovează interesele Moscovei și cei care fac jocuri politice locale. Iurie Roșca, fost lider al celui mai important partid unionist după 1991, promovează ideile lui Alexandr Dugin cu privire la unirea R. Moldova cu România sub influența spirituală a F. Ruse. Roșca este și coordonator al portalului rusesc de propagandă sputnik.md. Discursul unionist este promovat de actori politici din R. Moldova și pentru a ajunge la putere sau în parlament fară a se concretiza în demersuri clare pentru realizarea unirii. Același discurs este folosit și pentru a diviza electoratul opoziției pro-europene, care reprezintă un contracandidat redutabil atât pentru pro-rușii din jurul președintelui Igor Dodon cât și pentru guvernul PD, ambele implicate în afaceri de corupție.
România
În România, la alegerile parlamentare, desfășurate în 2016, obiectivul realizării unirii s-a regăsit în programul electoral al Partidului Mișcarea Populară, condus de Traian Băsescu. Documentul menționează că Partidul Mișcarea Populară este singurul partid care și-a asumat ca obiectiv de țară reunificarea cu Republica Molodva. În acest sens, propunem înființarea unui Minister al Reunificării, urmând exemplul Germaniei, în condițiile existenței Actului final de la Helsinki. Valorificarea acestui proiect național are rolul de a întări România, care astfel va avea de câştigat din punct de vedere al populaţiei, al teritoriului, urmând să dobândească perspective certe să devină una dintre puterile agricole ale Europei[2].
După finalizarea celor două mandate de președinte și în contextul unei scăderi masive a cotei de popularitate precum și a existenței unor investigații ale DNA la adresa sa, Traian Băsescu și-a relansat cariera politică printr-un discurs naționalist care includea și tema unirii. Scopul a fost obținerea de voturi din partea electoratului din R. Moldova care avea cetățenia română. Traian Băsescu a devenit cel mai popular politician din România în R. Moldova pentru că în perioada mandatelor prezidențiale a solicitat creșterea numărului de burse de studiu acordate de statul român pentru studenții proveniți din R. Moldova și simplificarea procedurilor de obținere a cetățeniei române pentru toți cetățenii R. Moldova ai căror predecesori au fost deposedați de cetățenia română în perioada sovietică. PMP a obținut la alegerile din 2016, 18 mandate de deputat și 8 de senator[3]. În 2018, Traian Băsescu a anunțat că după finalizarea mandatului de senator se va retrage din viața politică. Mai mulți parlamentari PMP au migrat către majoritatea PSD-ALDE.
Toate celelalte partide parlamentare care ajuns în parlament după alegerile din 2016 au anunțat direct doar susținerea R. Moldova în procesul de integrare europeană. Dar, în toate partidele (cu excepția UDMR), există deputați și senatori care semnează diverse liste și proiecte pentru promovarea unirii propuse de actori din societatea civilă. În același timp, în toate partidele există voci naționaliste care, ocazional, fac declarații cu privire la necesitatea realizării unirii. Tema unirii este folosită și în mod oportunist de politicienii de la București, în special în conexiune cu un presupus ”pericol rusesc” care amenință România și interesele acesteia. ”Pericolul rusesc” este constant adus în dezbaterile publice pentru a distrage atenția de la probleme ale societății românești (de exemplu tentative ale partidelor politice de a se opune prin măsuri legislative luptei împotriva corupției). Tema unirii apare în discursurul public și din dorința politicienilor de a demonstra electoratului calitatea de patrioți. Cel mai elocvent exemplu în acest sens, este declarația făcută de liderul PSD, Liviu Dragnea cu prilejul unei ședințe a parlamentului de la București dedicată aniversării a 100 ani de la unirea Basarabiei cu Regatul României : eu o spun deschis, simplu şi explicit: Eu vreau să ne unim cu Moldova! Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune[4].
Relația României cu R. Moldova este gestionată de două grupuri de actori politici[5] și civici. Există un grup de politicieni declarați unioniști, asociat fostului președinte Traian Băsescu și PMP . Al doilea grup este format din reprezentanți ai partidelor ALDE și PSD în legislativul de la București și în parlamentul European. Primul grup afirmă deschis reunificarea cu Republica Moldova ca opțiune politică, în vreme ce al doilea susține integrarea europenă a R. Moldova și doar ocazional anunță intenții unioniste.
Unioniștii din jurul lui Traian Băsescu au avut ca parteneri politici în R. Moldova, PL partid unionist iar PSD-ALDE are ca partner în R. Moldova, Partidul Democrat. Cele două partide din R. Moldova s-au discreditat prin alianța cu oligarhul Vlad Plahotniuc și practici de corupție.
Ocazional, aceste grupări politice își fac servicii reciproce. PD a încercat să cumpere voturile alegătorilor din R. Moldova la alegerile prezidențiale din România în 2014, pentru candidatul PSD, Victor Ponta[6]. Constantin Codreanu, deputat PMP în parlamentul de la București, a candidat la alegerile pentru primăria orașului Chișinău. Deși nu avea șanse reale, Codreanu a fost introdus în cursa electorală pentru a diviza electoratul unionist și pentru a nu permite intrarea în turul II al scrutinului lui Andrei Năstase, candidatul opoziției pro-europene extra-parlamentare și inamic declarat al lui Vlad Plahotniuc și al PD.
În concluzie, în România, unioniștii se impart în mai multe categorii:
- falși unioniști – în special politicienii care susțin cauza unirii din motive oportuniste- pentru a ajunge în parlament , dar fără a depune ulterior eforturi pentru realizarea unirii.
- unioniștii sinceri- persoane (în general intelectuali) care sunt atașate cauzei din convingere. În această categorie se regăsesc și cei care promovează cauza unirii printr-un discurs naționalist.
Reunificarea cu Republica Moldova. Societatea civilă și unirea
În jurul grupurilor politice menționate mai sus gravitează și activiști civici care susțin cauza unirii, în special cei din Acțiunea 2012 (fondată în România) și BUN (înregistrat în R. Moldova).
Societatea civilă din România care susține cauza unirii s-a grupat și regrupat în n Consilii, Alianțe, Asociații care au avut o durată scurtă de viață. Efemeritatea acestora se explică prin mai mulți factori: conflictele dintre falșii unioniști și unioniștii sinceri și competiția pentru sursele de finanțare limitate. După 1990, guvernul de la București a finanțat prin competiții de graturi evenimente și mass-media (ziare, reviste, posturi tv și de radio) care pe lângă redarea realităților social-politice din țara de peste Prut și a viziunii românești asupra istoriei acesteia au promovat și reunificarea cu Republica Moldova. În acest context au apărut organizații ale unioniștilor care au beneficiat de sprijinul financiar oferit de statul român. Cu excepția câtorva publicații (Revista limba română, Contrafort, Timpul) și a Școlii de vară de la Izvorul Mureșului, cele mai multe inițiative au avut o existență efemeră pentru că politicile de acordare a granturilor nu au avut caracter constant.
În prezent, în România există asociații ale unioniștilor veterani, care reunesc persoane ce promovează cauza unirii de la începutul anilor 1990 și grupuri civice apărute după 2012. Unioniștii veterani sunt grupați în foarte multe organizații, majoritatea acestora neavând o prezență on-line. Cele mai cunoscute organizații ale veteranilor unioniști sunt Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni (Fundația) și Consiliul Unirii (CU). Fundația înființată la București are și „birouri” în Republica Moldova. Consiliul Unirii (CU) a fost creat la București, ulterior, fiind creată o structură similară în R. Moldova. Tinerii unioniști, sunt grupați în special, în Acțiunea 2012. Aceasta are și un partener în R. Moldova, Blocul Unității Naționale, care se autodescrie ca o coaliţie formată din peste 20 de organizaţii non-guvernamentale şi grupuri de iniţiativă care pledează pentru ReUnirea paşnică a Republicii Moldova cu România[7].
Activitățile Fundației au constat în organizarea de școli de vară, dezbateri, spectacole artistice pentru promovarea culturii, istoriei României.
Actiunea 2012 a organizat marșurile unioniste, comemorări și dezbateri ale unor evenimente istorice, a popularizat unirea în instituții educaționale și culturale din Republica Moldova și România. În 2017, Acțiunea a fost una dintre cele 100 organizații care au creat Alianța pentru Centenar care avea ca obiectiv organizarea și desfăşurarea de-a lungul anului 2018 a unui șir de evenimente şi acţiuni culturale, comemorative sau cetățenești dedicate Marii Uniri, iar ca scop strategic formularea, promovarea şi realizarea idealului de reîntregire națională[8]. În 2018, Acțiunea a inițiat un demers de strângere de semnături pentru modificarea Constituției României în vederea includerii unui preambul care face referire la reîntregirea neamului românesc pe cale pașnică, liber consimțită, fără niciun amestec din afară[9]. Până în iulie 2018, au adunat 45.000 de semnături din cele 1 milion necesare.
Potrivit informațiilor publicate pe site, Fundația a beneficiat de fonduri acordate de Guvernul României[10]. Site-ul Acțiunii menționează că aceasta se susține din activități de voluntariat, donații individuale, precum și vânzarea de obiecte cu simboluri ale unirii[11].
Guvernul României finanțează printr-un program de granturi proiecte ale Acțiunii 2012, cum ar fi crearea postului Unirea (10) TV. În același timp, liderii Acțiunii participă la evenimente (dezbateri, școlide vară), care promovează unirea și care sunt finanțate de guvernul României (prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Institutul Cultural Român).
Populația celor două state și unirea
România
Foarte puține sondaje realizate pe teritoriul României au adresat întrebări cu privire la o posibilă reunificarea a celor două state. Întrebarea directă cu privire la un eventual acord fost pusă într-un sondaj din 2013. Potrivit acestuia, 76% dintre români sunt de acord cu reunificarea cu Republica Moldova [12]. Potrivit ultimului sondaj (2016), 39,7% din populație consideră că reunificarea cu Republica Moldova ar aduce mai multe avantaje României, în timp ce 28,5% afirmă contrariul[13]. În România nu există însă un curent de opinie antiunionist, ci mai mult sceptici. Aceștia se împotrivesc proiectului de reunificare fie pentru că au idei preconcepute despre R. Moldova sau din rațiuni economice. R. Moldova este văzută ca un spațiu rus, al rakeților, un stat cu puține șanse de a evada de sub influența Rusiei și a se integra în UE. R. Moldova este cel mai sărac stat din Europa[14], PIB-ul acesteia fiind cât al unui județ din România[15]. Scepticismul fața de unire este alimentat și de teama că România ar trebui să absoarbă minorități rusofone sau cetățeni ai R. Moldova cu viziuni rusofile.
În plus, foarte puțini cetățeni ai României au vizitat R. Moldova după 1991, aceasta fiind o destinație aproape absentă din oferta agențiilor de turism. Opinia publică din România are o cunoaștere limitată a R. Moldova, cele mai multe informații fiind cele cu caracter istoric. Prin urmare, aceasta este ușor de manipulat de actorii politici și civici care prezintă și analizează evenimentele din R. Moldova aproape exclusiv din perspectiva disputelor pro-români (europeni) vs. pro-ruși și a influenței negative a F. Ruse. R. Moldova este aproape absentă din știrile și analizele mass-media din România. Interesul presei din România pentru R. Moldova apare în contextul unor evenimente precum alegerile și sunt interpretate exclusiv din perspectiva ”disputelor geopolitice”. Alte probleme cum ar fi eșecul reformelor pro-europene sau corupția endemică sunt absente.
Moldova
Până în 2015, un singur sondaj de opinie a chestionat părerea cetățenilor R. Moldova cu privire la existența unui stat independent R. Moldova (întrebarea adresată, în 1994, în cadrul unei consultări populare, nu a avut ca subiect direct unirea celor două state). Potrivit, datelor făcute publice de autorități, 75% moldoveni au particicipat la consultare și 94.5% au răspuns DA[16]. Până la apariția unor sondaje care să chestioneze direct oportunitatea uniri, s-a considerat că susținerea pentru aceasta este de aproximativ 10%, scorul pe care l-a obținut la alegeri, principalul partid cu discurs unionist.
Începând cu 2015, întrebarea cu privire la unirea celor două state a fost adresată direct. Susținerea pentru un astfel de proiect este de aproximativ 22%[17]. Situația se explică prin dezamăgirea populației față de oportunismul actorilor politici unioniști și atracția pe care o reprezintă reformele realizate în România după aderarea la UE (în special în domeniul justiției). Atractivitatea României pentru cetățenii R. Moldova a crescut și în contextul eșecului reformelor pro-europene asumate prin Acordul de Asociere, practicilor de corupție ale guvernării fals pro-europene. În același timp, 33% dintre cetățenii R. Moldova ar susține o eventuală unire cu F. Rusă[18].
***
[1] Sondaj IRES: Trei sferturi dintre romani se declara de acord cu unirea Romaniei cu Republica Moldova, https://www.hotnews.ro/stiri-esential-16104519-sondaj-ires-trei-sferturi-dintre-romani-declara-acord-unirea-romaniei-republica-moldova.htm, accesat la 7.7.2018
[2] Program politic Partidul Mișcarea Populară, 2016 https://pmponline.ro/wp-content/uploads/2016/11/Program-Electoral_interactiv-_web.pdf , accesat la 8.7.2018.
[3] Rezultate finale. PSD – 221 de mandate, PNL – 99 de mandate, 15.12.2016, accesat la 8.7.2018.
[4] Mesaje diferite de Centenar de la București și Chișinău. Dragnea: Eu vreau unirea! Candu: Moldovenii îşi doresc un stat independent, dar sunt tendințe, money.ro, 27.3.2018, https://www.money.ro/mesaje-diferite-de-centenar-de-la-bucuresti-si-chisinau-dragnea-eu-vreau-unirea-candu-moldovenii-isi-doresc-un-stat-independent-dar-sunt-tendinte/, accesat la 10.7.2018.
[5] Armand Goșu, ANALIZĂ Invalidarea mandatului de primar al lui Andrei Năstase, inamicul no. 1 al lui Plahotniuc, ar putea arunca în aer regimul oligarhic de la Chișinău, contributors.ro, 29.06.2018, http://www.contributors.ro/global-europa/analiza-invalidarea-mandatului-de-primar-al-lui-andrei-nastase-inamicul-no-1-al-lui-plahotniuc-ar-putea-arunca-in-aer-regimul-oligarhic-de-la-chi%C8%99inau/, accesat la 10.7.2018.
[6] Cum funcţiona reţeaua lui Sebastian Ghiţă de corupere a alegătorilor din Republica Moldova,, 8.6.2017, https://adevarul.ro/news/eveniment/cum-functiona-reteaua-sebastian-ghita-corupere-alegatorilor-republica-moldova-1_59381f535ab6550cb8e4613f/index.html, accesat la 9.7.2018.
Cum a câștigat Ponta în Republica Moldova?, revista 22, 5.11.2014, https://revista22.ro/49681/cum-a-ctigat-ponta-n-republica-moldova.html, accesat la 9.7.2018.
[7] Blocul Unităţii Naţionale condamnă faptul că nu a fost acceptat la Forumul Public, Adevărul, 14.10.2015, https://adevarul.ro/moldova/actualitate/blocul-unitatii-nationale-condamna-faptul-nu-fost-acceptat-forumul-public-1_561e58a6f5eaafab2ca67e2b/index.html, accesat la 10.7.2018.
[8] Alianţa pentru Centenar, lansată la Bucureşti: „2018 este despre Basarabia”, InfoPrut, 20.7.2017, http://infoprut.ro/47975-alianta-pentru-centenar-lansata-la-bucuresti-2018-este-despre-basarabia.html, accesat la 10.7.2018.
[9] https://www.semnez.eu/, accesat la 10.7.2018.
[10] Proiecte FNRP, http://www.romanii.ro/proiecte-fnrp/76-proiecte-fnrp, accesat la 9.7.2018.
[11] http://actiunea2012.ro/cunoa%C8%99te-%C8%9Bi-%C8%9Bara, accesat la 10.7.2018.
[12] Sondaj IRES: Trei sferturi dintre romani se declara de acord cu unirea Romaniei cu Republica Moldova, https://www.hotnews.ro/stiri-esential-16104519-sondaj-ires-trei-sferturi-dintre-romani-declara-acord-unirea-romaniei-republica-moldova.htm, accesat la 7.7.2018
[13] Aprilie 2016, Republica Moldova. Aderarea României la UE, https://www.inscop.ro/aprilie-2016-republica-moldova-aderarea-romaniei-la-ue/, accesat la 7.7.2018.
[14] Analiză socio-economică. Cum arată Republica Moldova la 100 de ani de la unirea cu România, http://www.caleaeuropeana.ro/analiza-socio-economica-cum-arata-republica-moldova-la-100-de-ani-de-la-unirea-cu-romania/, accesat la 7.7.2018.
[15] PIB-ul din Prahova este cât cel al Republicii Moldova, la un număr de locuitori de 3 ori mai mic, http://www.zf.ro/zf-24/pib-ul-din-prahova-este-cat-cel-al-republicii-moldova-la-un-numar-de-locuitori-de-3-ori-mai-mic-16131941, accesat la 7.7.2018.
[16] Un referendum contestat – „La sfat cu poporul”, Timpul, 6.3.2012, https://www.timpul.md/articol/un-referendum-contestat—la-sfat-cu-poporul-32060.html, accesat la 8.7.2018.
[17] Barometrul de opinie publică, Institutul pentru Politici Publice, 2017, http://ipp.md/wp-content/uploads/2017/12/Rezultate-sondaj.-Partea-I.pdf, accesat la 8.7.2018.
[18] Idem.
*
Ileana Racheru este doctor in Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. A lucrat ca jurnalist, specializat în politica externă la revista 22 și a oferit consultanță politică. Este autoare a numerose studii de analiză, cercetări și studii de teren cu privire la evoluțiile politice si de securitate din spațiul ex-sovietic. Majoritatea studiilor realizate de Ileana Racheru au la baza interviuri și vizite de studiu realizate in R. Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan sau Federatia Rusa.
O variantă în limba enegleză a acestei analize a fost publicată în cadrul studiului Elections 2019 in Moldova: New Challenges and new opportunities for cooperation within Ukraine-Moldova-Romania triangle, realizat sub coordonarea Foreign Policy Council ”Ukrainian Prism” , cu sprijinul UE și al International Renaissance Foundation.
